Lucrările de reabilitare estetică și funcțională au fost efectuate de Apa Nova, cu implicarea activă a Primăriei Municipiului București, în baza obligațiilor asumate prin Contractul de Concesiune și conform prevederilor Actului Adițional nr. 10/2014. Reconstituirea din punct de vedere artistic s-a făcut în baza schițelor originale, a planurilor existente ale acestui simbol emblematic al orașului, lucrările de recondiționare fiind realizate din materiale de înaltă calitate care să păstreze autenticitatea operei.

Pentru eficientizarea procesului de reabilitare, lucrările au fost separate în cele de restaurare a mozaicului și lucrări operaționale care au prevăzut intervenții arhitecturale, de structură, de înlocuire a instalațiilor și echipamentelor învechite. În prezent, Fântâna Miorița integrează tehnologii care permit operarea în regim automatizat, dar și consum redus de energie.

Mozaicul, realizat acum mai bine de 80 de ani de Milița Petrașcu, numită cea mai înzestrată femeie-sculptor a României în secolul XX, se afla într-o stare de degradare ce nu permitea restaurarea in situ. Astfel, acesta a fost scos cu avizul Ministerului Culturii, restaurat prin metode specifice de muzeografi și replantat, după execuția lucrărilor de consolidare a monumentului. Acum, exact ca in momentul inaungurarii, pe fațadele monumentului pot fi admirate frize de mozaic alb și negru, fixate în piatră, care ilustrează scene din balada Miorița. Pe una din părți sunt reprezentați cei trei ciobani și cele trei turme de oi, iar pe cealaltă parte este ilustrată nunta stâpânului Mioriței și moartea acestuia.

Fântâna Miorița a fost realizată după planurile arhitectului Octav Doicescu și a fost inaugurată, la lansare in toamna anului 1936, cu prilejul manifestărilor „Luna Bucureștilor”, eveniment în cadrul căruia a fost inaugurată și expoziția Satului Românesc, care avea să rămână până în zilele noastre cunoscută ca “Muzeul Satului”.

Fântâna Mioriţa a fost realizată după planurile arhitectului Octav Doicescu şi a fost inaugurată în toamna anului 1936, cu prilejul manifestărilor „Luna Bucureştilor”, eveniment în cadrul căruia a fost inaugurată şi expoziţia Satului Românesc, care avea să rămână până în zilele noastre cunoscută ca „Muzeul Satului”.

„Pentru eficientizarea procesului de reabilitare, lucrările au fost separate în cele de restaurare a mozaicului şi lucrări operaţionale care au prevăzut intervenţii arhitecturale, de structură, de înlocuire a instalaţiilor şi echipamentelor învechite. În prezent, Fântâna Mioriţa integrează tehnologii care permit operarea în regim automatizat, dar şi consum redus de energie”, a declarat primarul Gabriela Firea. Mozaicul, realizat acum mai bine de 80 de ani de sculptoriţa Miliţa Petraşcu, se afla într-o stare de degradare ce nu permitea restaurarea in situ.

Reabilitarea Fântânii Miorița a fost un obiectiv comun al celor doi parteneri, Apa Nova București și Primăria Capitalei, care după ce, într-un proiect comun, au redat bucureștenilor, în anul 2018, Fântânile Urbane de la Piața Unirii, acum repun, pe harta urbană și a vieții culturale a orașului, acest simbol arhitectural al începutului de secol XX.

Din 2000, Apa Nova Bucuresti și-a asumat responsabilitatea gestionării resurselor de apă, tratarea și distribuția apei către consumatori, evacuarea apelor uzate și a apelor meteorice din Municipiului București. În cei 19 ani, sistemul de alimentare cu apă și de canalizare a fost reabilitat, modernizat și dezvoltat conform celor mai bune practici industriale în domeniu, realizări care se traduc prin investiții care depășesc 500 de milioane de euro până în prezent.