Viitorul presei așa cum o știm este incert
Cu dispozitive de comunicare la îndemâna oricui, 24 de ore din 24, cu modalități de petrecere a timpului, care pot fi schimbate la secundă, și distracție aproape gratis, nevoia de căutare a informațiilor validate de oameni cu experiență și cunoștințe e în cădere liberă în Statele Unite ale Americii, dar nu numai. Sfârșitul presei, așa cum o știm, este doar o consecință întârziată a apariției Internetului comercial și este foarte aproape, arată o analiză a publicației The New Yorker.
Acest scenariu sumbru este conturat de cifre precise. Un raport din 2023 arată că au fost concediați 26.081 de angajați din TV, print și digital news media. Iar aceste cifre fac referire doar la presa americană.
„Editori, țineți-vă bine – va fi o cursă sălbatică”, scria Matthew Goldstein, consultant media, într-un newsletter din luna ianuarie. „Văd o potențială extincție în viitor.”, a mai spus acesta referindu-se la presă, iar argumentele se văd cu ochiul liber: cititorii sunt sătui de știri și site-urile de social media nu mai promovează articolele cu știri. În plus, căutarea Google cu AI integrat care oferă răspunsuri la căutări chiar în interfața Google, fără să facă trimitere la web-uri externe, este o cauză principală a extincției anunțate de consultantul media.
Conform unei analize recente a Wall Street Journal, Google generează aproape 40% din trafic prin digital media. Iar dacă acest lucru pune mai puțin în pericol branduri cu homepage puternic – cum ar fi New York Times sau Daily Mail – pentru site-urile care nu sunt căutate atât de frecvent în browsere, efectele vor fi dramatice.
Viitorul presei așa cum o știm este incert
Ce soluții sunt? Una dintre variantele expuse de un alt analist media, Brian Morrissey, include reconfigurarea businessului. Adică schimbarea accentului de pe oferirea de informații, în oferirea de servicii conexe: evenimente, e-comerț și conținut sponsorizat. „Aceasta este o reacție întârziată a Internetului comercial”, spune Brian Morrissey pentru The New Yorker.
În prima decadă a edițiilor digitale ale presei, știrile s-au transformat constant pentru a ține pasul. Bloggingul și agregările, care nu presupuneau bugete atât de mari ca reportajele originale, au devenit rapid strategii pentru goana după știri din Internet. Optimizarea în căutări, adică aducerea în prima pagină a căutărilor în Google a articolelor, însemna vizualizări pe pagina publicației iar acest lucru însemna un nou mod de a face vânzări de publicitate. Însă creșterea exponențială a Internetului a făcut ca aceste clickuri să își piardă din valoare – sumele câștigate în 2004 au ajuns la jumătate în 2008. Pentru a rămâne încă pe piață ca opțiune luată în calcul de advertiseri, răspunsul presei a fost să transforme știrile dându-le o notă de senzaționalism. Unul dintre site-urile care a avut succes cu această nouă formulă a fost BuzzFeed, site care a devenit viral pe platformele sociale. Dar succesul nu a durat foarte mult, în ciuda infuziei de capital din 2014. „Când era vorba de trafic, erau prea multe variante disponibile, iar Facebook și Google erau prea buni în a vinde traficul lor direct către advertiseri. ”, scria Ben Smith, fostul BuzzFeed News, în cartea sa Traffic, publicată în 2023. În aprilie, anul trecut, premiatul cu Premiul Pulitzer, BuzzFeed News, a fost închis. Diferența între distracție și editorial cu reputație este din nou pe masă, însă distracția câștigă, cel puțin în prezent. Cu adevărat cel mai afectată este presa locală, cu mult mai puține resurse financiare și șanse spre zero de redresare. Analiza The New Yorker include numeroase alte titluri care în ultimii aproape 20 de ani au făcut eforturi să rămână în atenția cititorilor și toate încercările au eșuat: publicațiile tipărute au dispărut aproape în totalitate, iar variantele lor electronice nu mai merg pentru că sunt prea multe opțiuni free. Businessul nu mai merge pentru că advertiserii și-au pierdut interesul pentru un spațiu în care cititorii nu mai sunt cititori, ci swiperi.
Viitorul presei așa cum o știm este incert
Și totuși, cum mai poate să se susțină financiar presa, în 2024? New York Times a anunțat la finalul anului trecut că a depășit 10 milioane de abonați. Iar pachetul oferit de Times nu este doar format din jurnalism de calitate, ci și dintr-o aplicație de cooking, o serie de jocuri populare și siteul cu recenzii de produse Wirecutter. Ceea ce înseamnă că nu mai este un ziar, ci un brand digital de lifestyle. Alte publicații au adăugat secțiuni de sănătate sau mâncare sau ghiduri locale despre cum și unde să îți petreci timpul liber. Însă noua mică speranță a presei, subscriberii se gândesc a doua oară atunci când trebuie să reînnoiască abonamentul sau chiar renunță la el în favoarea unor platforme de streaming, arată și un raport al Institutului Reuters pentru Studiul Jurnalismului, publicat în 2023. Cât de mică ar fi această speranță? Sub 5% dintre cititori aleg să devină abonați. Așa că adaptarea presei trebuie să meargă mai departe și să găsească o nouă formulă.
Toate aceste încercări duc din nou spre modelele de Inteligență Artificială: agregarea poate deja să fie automatizată grație unei arhive impresionante de informații, iar media încearcă să determine companiile de IA să plătească pentru jurnalismul oferit – cum s-a întâmplat, anul trecut, când New York Times a dat în judecată OpenAI.
Viitorul presei așa cum o știm este incert
O strategie nouă arată și o schimbare majoră în presă: susținerea financiară să nu mai vină dinspre branduri, ci dinspre consumatori, doar că aceștia nu pot fi convinși doar de news-uri, ci de un pachet mai complex care să includă: acces la concerte, festivaluri, dezbateri politice și alte nișe care să convingă audiența să urmeze brandul în afara ecranului. Publicul țintă, generația Z, este interesată de nișă, iar grupurile de nișă sunt mici.
Cum rămâne cu presa incomodă, cu articolele care scot la iveală disfuncționalități din societate? În ce se transformă o societate fără presă? Rămâne de văzut.
Traducere și adaptare de Alina Burlacu