”Poeții sunt uneori cei mai înțelepți profeți și ne pot ajuta să ne imunizăm măcar sufletește. Dacă tot trebuie să stăm acasă și să așteptăm să vedem ce se va întâmpla, ferindu-ne de coronavirus, să luăm împreună aceste câteva doze de poezie, de rațiune și de viziune”, ne spune în exclusivitate Andrei Păunescu, cel ce duce mai departe Cenaclul ”Flacăra”, cândva, cea mai mare mișcare culturală din Europa de Est.

”Circulă deja pe internet (mă feresc de termenul „viral”) poemul ”Bolnavi unanim”, scris în 2002 de Adrian Păunescu, din care citez: ”Și ce-ar fi dacă/ Într-o zi blestemată/ Ne-am îmbolnăvi/ Cu toţii/ Deodată,/ Şi medici, şi pacienţi,/ Şi părinţi, şi copii? În uriașa sa operă sunt multe strofe sau acele versuri care par a fi buletine de știri dureroase ale televiziunilor, radiourilor și agențiilor de presă de azi, deși au fost scrise de decenii de tatăl meu”, ne aduce aminte Andrei (51 ani), care ne dă câteva  exemple. Vă prezentăm o selecție de versuri, unele cutremurător de premonitorii:

”Umblăm prin stele, dar murim de gripă/ Și proclamăm dreptăți în alte țări,/ Dar în gospodăria noastră țipă/ În nopți de coșmar, stafii, călări” (2002)

”Și ce ar fi dacă într-o zi blestemată/ Ne-am îmbolnăvi cu toți deodată,/Și medici, și pacienți/ Și părinți, și copii? (2002)

”Aproape am ajuns să ne mândrim/ Că mai rapid în acest veac se moare,/ Că noi ne-mbolnăvim și suferim/ De boala bolilor fără scăpare” (1979)

”O viață blocată de crize/ Și boli ce n-au fost niciodată,/ Spre a îndrepta pământul,/ Planeta în veci vinovată” (1983)

”Miroase a dezinfectant și a lavă,/ Vine boala bolnavă” (1974)

Adrian Păunescu a fost unul dintre cei mai prolifici autori români și organizator al Cenaclului „Flacăra”, întrunire muzical-culturală desfășurată periodic în anii 1973–1985, de regulă în orașele mari ale României, unde artiștii promovați de poet prezentau lucrări muzicale și literare în fața unui public numeros. Prin Cenaclul „Flacăra” Adrian Păunescu a influenţat mult Mişcarea de renaştere şi eliberare naţională din Basarabia, dar şi marea sa prietenie cu regretaţii Grigore Vieru şi Doina şi Ion Aldea-Teodorovici, cu care, în vara lui 1992, au prezentat un concert în faţa celor care apărau independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova la Nistru. La începutul acestei toamne, casa părintească din satul Copăceni, raionul Sângerei, a poetului Adrian Păunescu a fost renovată şi transformată într-un muzeu al literaturii române de către Asociaţia Euroregiunea Siret-Prut-Nistru. Ea a fost sfinţită de Episcopul Antonie de Bălți.

Bodo de la Proconsul construiește o grădiniță într-un sat! Solistul a părăsit Pipera și s-a mutat la țară