Agricultura României are, în ani normali, cam 4-5% contribuție la formarea PIB. Dacă anul agricol este prost, avem o scădere către 2-3%. Dacă este bun, putem ajunge către 6%. Fără industria prelucrătoare.

Reziliența se referă la amplitudinea prabușirii economice (mereu mai mare la noi ca la vecini) și la durata recuperării după criză (mereu mai îndelungată la noi ca la vecini). Dacă avem neșansa să prindem un an agricol prost în criză e nasol. Și în recuperare, la fel. Menționez asta pentru că pare că nu s-a înțeles asta la elaborarea variantei “liftate” a PNRR.

Seceta e principala cauză pentru care avem ani foarte slabi în agricultură și, de aici, meteo-sensibilitatea PIB. Reziliența României se îmbunătățește clar dacă ameliorăm semnificativ această problemă. Varianta Ghinea a PNRR a făcut un lucru complet de neînțeles: a scos banii de la reabilitarea sistemului național de irigații prevăzuți în varianta anterioară de plan și i-a mutat pe alte lucruri care nu au nicio legătură cu reziliența. În 2012 am avut secetă. În 2015 am avut secetă. Priviți graficul PIB și vedeți cum s-a prăbușit acesta, readucându-ne la nivelul crizei din 2019-2010. A prelungit recuperarea. Care s-a întâmplat abia după ce am avut 3 ani agricoli buni: 2016-2019.

E plin de tichii de mărgăritar în varianta nouă a PNRR. Cea mai flagrantă e cea cu metrou la Cluj-Napoca, fără studiu de impact, fără calcule economice (link în comentarii cu orașele din lume care au metrou, toate mult peste Cluj-Napoca). Nu e rentabil, spun mulți pe calcule de trafic, un metrou până la Otopeni, darămite într-un oraș mediu spre mic. Cu siguranță, volatilitatea PIB nu va fi mai mică din așa ceva. Din ameliorarea canalelor și sistemelor de irigații, din Sud și din Moldova mai ales, putea fi. Un fel de autostrăzi pentru agricultură. Cu atât mai mult cu cât PNRR trebuie să fie cu precădere despre zone mult mai puțin dezvoltate, de exemplu, zona rurală. Și despre asta este reziliența.

Îndrăznești să crezi asta?”

”Încep prin a cita din introducerea semnată de autorul unic Ghinea al celui mai amplu plan de reziliență din UE, ca număr de pagini, desigur:

”Piesa de rezistență a programului pe care îl propunem pentru români și România sunt reformele, o serie de transformări esențiale, de la rădăcină, care au fost mereu amânate și de care politicienilor mereu le-a fost teamă.” – C. Ghinea, 2021. ”PNRR. #UrmătoareaGenerațieUE. Fonduri pentru România Modernă și Reformată”, Ed. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Iunie 2021, pag. 7.

”Sistemul de pensii va fi reformat, refăcut și pus pe baze solide.” – C. Ghinea, 2021. ”PNRR. #UrmătoareaGenerațieUE. Fonduri pentru România Modernă și Reformată”, Ed. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Iunie 2021, pag. 7.

”Reforma sistemului de pensii pe care ne-o asumăm prin PNRR înseamnă soluții de redresare treptate, responsabile, astfel încât investițiile masive din PNRR în autostrăzi, în păduri noi plantate, în reducerea abandonului școlar și toate celelalte, astfel încât toate aceste investiții să nu fie apoi risipite în sisteme dezechilibrate. Creșterea pensiilor părinților noștri nu va mai sta în pixul vreunui ministru, nu ne vom mai fura căciula unii altora, pensiile vor crește predictibil conform unei formule bazate pe creșterea economică. Vom reajusta pensiile speciale și măririle viitoare vor avantaja pensiile mai mici, astfel încât să nu mai existe nedreptățile flagrante pe care le avem în prezent între pensionari.” – C. Ghinea, 2021. ”PNRR. #UrmătoareaGenerațieUE. Fonduri pentru România Modernă și Reformată”, Ed. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Iunie 2021, pag. 7.

Pe scurt, autorul ne spune încă din introducere că accentul în planul lui cade pe REFORMĂ, că sistemul de pensii va fi reformat și ne dă de înțeles și cum, printr-o formulă magică de calcul care ne va feri de pixul vreunui ministru când e să crească pensia. Prima inconsistență logică: formula magică pe care o propune el nu pleacă din pixul lui, ca ministru? De ce o formulă înseamnă reformă a sistemului public de pensii? Cum rezolvă o formulă problema structurală a sistemului de pensii care este dată de faptul că ESTE UN FOND FĂRĂ ACUMULARE, în care banii se duc în consum direct și nu în investiții, cum se întâmplă la un fond de acumulare. Aceasta este, de fapt, a doua inconsistență logică majoră a REFORMEI SISTEMULUI DE PENSII propus prin Varianta Ghinea a PNRR: se vorbește că PNRR este ”despre investiții” dar la reforma pensiilor se optează pentru o ”nouă formulă” de recalculare a pensiilor P1 care nu este despre investiții, nefiind un fond cu acumulare. În SUA, de exemplu, fondurile de pensii sunt cei mai importanți investitori în IMM-uri și start-ups.

Bun, trecând peste asta, să sărim acum la capitolul dedicat REFORMEI SISTEMULUI DE PENSII DIN ROMÂNIA, Componenta III.1. din Pilonul III. Reforma este prezentată începând cu pagina 531 până la pagina… 532 dintr-un tratat de peste 1300 de pagini.

Deci, din tot planul, reforma sistemului de pensii are fix O PAGINĂ JUMĂTATE. Wow! Consistent, nu? Reiau introducerea, poate nu am citit bine ce vrea să spună Ghinea: ”Piesa de rezistență a programului pe care îl propunem pentru români și România sunt reformele, o serie de transformări esențiale, de la rădăcină, care au fost mereu amânate și de care politicienilor mereu le-a fost teamă.” Păi, cu o pagină jumătate de măsuri vagi și fără impact, exact asta face și planul Ghinea. Teama e și la el. Chiar una mare de tot. De ce spun asta?

Păi să dăm o privire frugală peste piesele de ”rezistență” din pagina jumătate a reformei sistemului de pensii din România care sunt:

1. Adoptarea unei noi legi a pensiilor;

2. Schimbarea formulei de calcul. Se vorbește de o formulă de calcul nu de indexare;

3. Reevaluarea tuturor dosarelor de pensie în vederea recalculării lor. Nu e clar dacă se va face cu noua formulă și ce se întâmplă cu pensiile recalculate care vor fi mai mici cu noua formulă, se vor tăia sau nu;

4. Creșterea pensiilor mici prin includerea unor venituri care ar fi fost neglijate de Casa de Pensii;

5. Intrarea în legalitate a celor care vor să mai muncească până la 70 de ani, după pensionare (de parcă acum nu pot face asta);

6. Digitalizarea Caselor de Pensii;

7. Creșterea contribuției la P2 care astăzi e 3,75%. Această măsură, atenție, e la final. A fost adăugată în ultimele zile. Nu exista în variantele anterioare. De gura noastră, evident. Dar și aici e vag. Nu scrie nimic despre cât va crește. Cum va crește. Nimic. Pusă la ”și altele”. Să fie. Singura din lista asta care are legătură și cu reziliența și cu investițiile.

Nimic despre pensiile speciale. Nimic despre pensionarea anticipată din anumite sectoare și rezolvarea diferențelor în acest sens. Nimic despre rezolvarea diferențelor între diferite categorii de pensionari privind formula de calcul (la cei din armată formula nu se bazează pe punctul de pensie). Nimic despre extinderea contributivității la P1 pentru toate categoriile de contributori (cei din armtată contribuie din soldă direct la buget nu la P1).

În schimb, aflăm tot din Planul Ghinea că vor fi angajați 1000 de specialiști la Casa de Pensii care vor recalcula pensiile după noua formulă: 800 cu studii superioare și 200 cu studii medii. Adică, mărim statul și mai mult. Facem un plan despre care spunem că este despre ”investiții” și el e despre ”consum” inutil de resurse.

Concluzia mea, și cred că și a dumneavoastră, e una clară. O mare fâsâială cu impact zero în planul reformei sistemului de pensii. Reziliența și robustețea României va rămâne la fel în urma acestui ”plan”. Nu este nici despre investiții și nici despre reforme în Planul Ghinea. Este despre… nimic, când vorbim de sistemul de pensii din România. Aceeași frică și aceeași populism și politicianism ieftin, tipic politicienilor mici!

Asta se întâmplă când îți pui destinul în mâna unor oameni fără viziune și fără curaj! Care refuză să discute cu specialiștii sau refuză să citească ce scriu specialiștii. Putea să dea și el un ochi pe studiile consistente făcute de CFA România pe subiect.”