Opinie de Octavian Bădescu

I Aspecte organizatorice. Ingredientele prosperitatii.

Haideti sa facem impreuna un exercitiu de imaginatie.

Imaginati-va un scenariu in care un dezastru nemaiintalnit a afectat planeta. Sau continentul. Sau tara. Sau pe tine si pe altii.

Poate fi orice – o invazie extraterestra sau o tiranie ivita de niciunde pe nepusa masa printr-o lovitura aplicata democratiei. Sau un razboi civil.

Ideea de baza e ca nu mai ai loc de munca sau nu mai ai clienti. Institutiile nu mai functioneaza sau nu mai functioneaza pentru o anumita parte din populatie. Preturile cresc continuu. Sau sunt plafonate artificial si nu mai ai ce cumpara. Lumea e speriata si nu mai stie ce sa faca.

Poate ca in acest exercitiu de imaginatie unii vor sa-ti faca rau – fizic sau economic. Realizezi deodata ca esti pe cont propriu, responsabil pentru soarta ta si a familiei tale, a copiilor tai.

Intr-un astfel de context, cineva cu mintea clara trebuie sa ia initiativa, sa incerce sa faca putina ordine in haos. Poate ca daca stii si poti, va trebui sa fii chiar tu, pentru ca daca nu tu, atunci cine, daca nu acum, atunci cand? Teoretic, eficient e sa ai grija doar de tine. Dar, daca nu exista o minima ordine sau daca nu cooperezi voluntar cu altii, daca ceilalti sunt indrumati gresit, vei suferi si tu. Nu poti permite asta, ai o responsabilitate si esti dispus sa ti-o asumi.

Acest ghid iti poate servi drept calauza, cum poti sa o iei de la capat, sa reconstriesti mai bine (“build back better”) realmente. Daca stii ceea ce ai de facut, din ce in ce mai multi semeni te vor ajuta. Nu ai alta alternativa decat sclavia sau moartea, mai devreme sau mai tarziu.

Mai intai de toate trebuie sa intelegi un lucru, ca lumea este formata din trei mari componente:

• Pamantul, cu resursele sale: teren arabil si construibil, paduri cu lemne, plante, animale, resursele subsolului (minerale, carbune, gaz), apa, aer, soare, vant.
• Oamenii – cu competentele lor si cu resursele fizice si intelectuale, pentru viitor
• Ceea ce au realizat oamenii utilizand natura: bunurile existente, capitalul – toate ca rezultat al activitatii trecute, infrastructura, utilitati.

Subzistenta sau bunastarea sunt individuale si nu depind de stat.

Ci depind de utilitatea individuala, de ceea ce poti face pentru altii, de diviziunea muncii si de anvergura schimburilor in care se angajeaza oamenii, de economiile pe care le-au facut sau le fac si de existenta unor “unitati de stocare si transport a valorii in timp si spatiu”, care sa prezerve.

Pentru ca oamenii pot face schimburi prin diferite formule de “barter” sau cu ajutorul unor astfel de unitati (“monede”, adica tot marfuri). Daca nu se angajeaza in schimburi, individul ajunge sa isi utilizeze tot timpul pentru a-si procura toate cele necesare, fiind condamnat la o viata austera. Dar nu e cazul sa mergem in acest cadru mult mai departe cu explicatiile teoretice.

Pragmatic vorbind, orice intentie de organizare incepe cu o baza de date si cu o modalitate de comunicare. Informatiile relevante sunt numele (sau un numar de identificare), tara, orasul, cartierul, email-ul, numarul de telefon, profilul de retea sociala, plus ce are, ce stie, vrea si poate face persoana, adica cum, cand si contra a ce anume poate fi aceasta utila altor oameni. Si incepe de asemenea, cu ceea ce are nevoie (bunuri, servicii) acea persoana din partea altor semeni, cand si contra a ce contraprestatie (pret).

Ceea ce detin oamenii ca active reprezinta rodul timpului lor (sau al antecesorilor) trecut, ceea ce pot face, de care altii au nevoie, reprezinta utilitatea lor viitoare. Ambele pot servi scopurilor altor oameni, prin urmare pot fi angrenate in schimburi. Timpul, costul de timp este masura comuna a valorii.

Mai este necesara o baza de date (un CRM), eventual cu un site ca extensie, care sa faciliteze intalnirea cererii cu oferta si conturi individuale de acces.

Ce te faci insa cand cererea si oferta nu coincid intr-un anumit moment? Ca schimburile sa fie eficiente este necesara si existenta unei “unitati de stocare a valorii”. Aceasta poate fi spre exemplu o alta marfa, combustibil sau (separat, eventual combinat) leu, euro, usd, yuan, aur, argint, bitcoin, eth sau o alta “moneda digitala” alternativa (FRC), care sa aiba un activ suport la baza si o cantitata limitata prestabilita pentru a reusi sa pastreze valoarea, sa nu existe inflatie. Exista si aceasta alternativa, din fericire necontrolata de nimeni, activul fiind chiar “timpul”, intrucat putem vorbi despre un “stoc total de timp al comunitatii” si despre “minute convertibile” (cele pe care oamenii sunt dispusi sa le obtina – in schimbul unei contraprestatii) de la semenii lor.

Facturile ar putea deveni un lux nenecesar, contravaloarea se incaseaza cat mai aproape de momentul tranzactiei sau la o data agreata de parti. Preturile pot fi chiar mai mici, intrucat nu prea e loc pentru intermediari sau pentru taxe sufocante. Pentru o existenta la nivel de baza, o astfel de organizare poate fi momentan suficienta.

Desigur ca, la nevoie, daca situatia este complicata si exista oameni care, abuzand de o momentana autoritate formala, decid (spre exemplu) ca un anumit medic nu mai are dreptul legal de a lucra, respectivul s-ar putea trece in baza de date ca “cidem”, se poate inventa un vocabular propriu al unei altfel de “piete” a celor care pretuiesc libertatea, dar care sunt impinsi fortat catre marginalizare. Un restaurant se poate numi si “tnaruatser”, iar exemplele pot continua.

Lucrurile se pot complica un pic atunci cand vine vorba de relatii care implica institutii uneori necesare, care coexista in societate, dar la care nu ai acces. Va trebui ca oamenii sa se descurce pe cat posibil in lipsa lor. De fapt sa fie substituite respectivele institutii, functiile lor, doar cele de care comunitatea nu se poate lipsi. Nimic nu e imposibil, iar nevoia va fi cel mai bun profesor.

Inceputul e cel mai greu. O comunitate cere resurse pentru a se organiza. Aceste resurse vor trebui alocate de catre cei care doresc sa participe in comunitate, insa nivelul lor va fi incomparabil mai mic decat ceea ce solicita institutiile care, fie au disparut in cataclism, fie refuza sa mai presteze serviciile pentru care inca solicita resursele societatii. Alternativa ar fi autoconsumul.

Finantarea administrarii unei “comunitati” ar trebui sa fie asigurata din “rente”, din “taxe de utilizare”, adica din punerea la dispozitie de catre organizator catre oameni (clienti) a resurselor, a infrastructurii. Nu din schimburile de bunuri, servicii, timp si know-how pe care le fac oamenii intre ei pe piata.

O comunitate prospera este formata din indivizi prosperi. Iar prosperitatea unei comunitati are la baza cateva ingrediente cheie: libertatea, proprietatea privata, piata libera, resursele naturale ale comunitatii, infrastructura de transport si utilitati, unitatea puternica de stocare a valorii, capacitatea de speculare a avantajelor competitive, capacitatea de a realiza produse finite si de a vinde surplusul cu profit si in afara comunitatii respective, deci implicit costuri mici de productie, costuri mici si limitate de administrare a comunitatii, buget echilibrat sau excedentar.

Liderii comunitari nascuti in aceste imprejurari vor trebui sa aiba in vedere ca trebuie sa gestioneze in prima instanta partea operationala, partea de comunicare cu potentialii participanti si partea de comunicare cu reteaua si cu alte retele. Vor trebui sa isi faca o mica echipa, careia sa ii dea orientare.

Dar toate vor veni cu timpul. Inceputul trebuie sa aseze la baza constructiei o fundatie si stalpi. Adica principiile si structura. Despre o posibila arhitectura organizatorica am vorbit, acum sa punctam in partea a 2-a elementele esentiale ale unui prim document principial, in jurul caruia se poate agrega o comunitate care vizeaza prosperitatea.

II Constitutia Bunului Simt. Despre viata, libertate si proprietate

1. Fiecare om are în toate contextele dreptul exclusiv și integral de a decide cu privire la propria persoană – la corpul și la bunurile deținute în proprietate în procent de 100%, fără alte ingerințe.
2. Fiecare dintre persoanele care dețin un bun în coproprietate cu alte persoane au obligația de a contribui la întreținerea și conservarea acestuia, au dreptul exclusiv de a participa la luarea deciziilor cu privire la acel bun proporțional cu mărimea contribuției lor, coproprietarii având libertatea de a-și stabili de comun acord regulile proprii de administrare a bunului, precum și dreptul de a-și înstrăina cota parte deținută oricând consideră că această operațiune e conformă cu interesele proprii.
3. Nimeni nu poate avea drept de decizie asupra sau cu privire la spațiile/bunurile asupra cărora nu au niciun drept de proprietate, dar asupra cărora li s-a dat de către proprietar un drept de folosință, dar are obligația de a utiliza respectivele spații/bunuri în conformitate cu regulile stabilite de proprietar, la costurile de utilizare comunicate de la începutul perioadei de folosință, având însă și dreptul de a opta dacă va continua să îl utilizeze sau nu.
4. Niciun terț nu poate stabili singur reguli, comportamente sau restricțîi, în afara cazului în care regulile sau restricțiile se aplică exclusiv pe teritoriile/spațiile care le aparțin exclusiv acestor terți.
5. Drepturile și libertățile individuale prevalează în raport cu drepturile și libertățile oricărei structuri asociative, iar drepturile și libertățile structurilor asociative formale sau informale din care fac parte indivizii la nivel local sau profesional prevalează în fața celor ale structurilor neaflate în imediata proximitate a individului.
6. Organismele de coordonare ale oricărei comunitati pot adopta decizii doar în limitele stabilite expres prin mandatul acordat, exclusiv cu privire la bunurile din patrimoniul său, la activitatea sa și la cei care îi utilizează bunurile sau serviciile, până la limita drepturilor personale ale celor ce optează să aibă legătură directă, într-un fel sau altul, în diferite ipostaze, cu respectiva organizație.
7. Absolut toate legile și reglementările apărute, toate programele ulterioare si toate deciziile luate în diferite circumstanțe trebuie să respecte – fără excepții – cadrul acestor principii de bun simt.

Niciodata nu stii cand distopia si utopia pot deveni realitati. Prin urmare – succes!

Octavian Badescu are 46 de ani, EMBA, absolvent al ASE si al SNSPA.

Antreprenor in sectorul serviciilor si investitor preponderent in domeniul imobiliar, Octavian Badescu este actualmente (din 2017) International REALTOR (www.badescu.realestate) si proprietar al companiei de consultanta imobiliara Freedom Group (www.freedomgroup.ro), organizata ca societate pe actiuni si al proiectelor www.romanian.realestate si www.faracomision.ro. A fost desemnat in cadrul Galei Clubul Profesionistilor in Imobiliare (CPI) ca Brokerul Imobiliar al Anului 2018, nou intrat in piata.

Octavian Badescu si-a demarat cariera ca profesor la o scoala post-liceala de profil economic, sustinand timp de 3 ani cursuri de finante, marketing si management organizational.

Ulterior, de-a lungul timpului (2002 – 2017) Octavian Badescu a fost implicat ca fondator si manager in diferite proiecte antreprenoriale in sectorul serviciilor, in domenii precum cel de curierat, de cercetare de piata si de marketing direct, cele mai relevante fiind Sameday Courier si Retailplus Eastern Europe – companii la care si-a vandut ulterior participatiile catre Emag, respectiv catre o companie apartinand grupului Nielsen. A fost creator al produsului Lokko – o aplicatie mobila si un sistem de management al comenzilor – integrat la momentul exit-ului in Sameday Courier, produs care a obtinut premiul „Inovatia anului” in cadrul a doua gale –  de e-commerce si de curierat.

Pentru o perioada a fost implicat in proiectul denumit generic “management privat la companii de stat” la Compania Nationala Posta Romana ca director al PrioriPost (2013), apoi ca membru in Consiliul de Administratie a SC Electrocentrale Bucuresti SA (2016).

In 2020 a candidat ca independent pentru pozitia de Primar General al Municipiului Bucuresti.

Sustinator entuziast al proprietatii private, al virtutiilor pietei libere si al libertatii in ansamblu, preocupat de implicare in evolutia societatii in general si de optimizarea gestionarii resurselor publice in particular, a publicat de-a lungul timpului peste 100 de articole – puncte de vedere pe teme imobiliare, antreprenoriale, manageriale, economice, sociale si politice si s-a implicat activ in diferite proiecte legate cu precadere de antreprenoriat si de formarea tinerilor, in parteneriat cu Fundatia „Romanian Business Leaders”.

Informatii suplimentare: www.badescu.ro/info