Câte 60 miliarde de euro pe lună începând din luna martie și până în septembrie 2016 – în total 1.140 miliarde de euro. Aceasta este suma pe care o va pompa Banca Centrală Europeană (BCE) în achiziția de instrumente financiare publice și private, pentru a contracara presiunile deflaționiste și pentru a stimula creșterea economică. Anunțul a fost făcut ieri de către președintele BCE, Mario Draghi.

BCE a luat această decizie în ciuda dezacordului exprimat de Germania. Singura concesie pe care au obținut-o nemții a fost ca 80% din riscul de faliment al guvernelor să fie suportat de băncile centrale naționale și doar 20% din noile achiziții de bonduri să facă obiectul împărțirii unui risc comun, în cazul intrării vreunui stat membru în incapacitate de plată.

Altfel spus, decizia luată ieri de BCE îi obligă pe nemți să suporte din buzunarul lor datoriile grecilor sau ale italienilor sau ale altui stat membru al zonei euro care s-ar putea confrunta cu probleme majore. În acest fel, toate țările membre ale zonei euro vor fi obligate să participe la salvarea guvernelor și companiilor private care riscă falimentul, fie că cetățenii lor sunt sau nu sunt de acord cu acest lucru.

Concret, instituțiile cu probleme vor primi bani de la BCE în momentul în care BCE le va cumpăra bondurile sau obligațiunile, direct sau indirect.

Chiar dacă a fost menționat termenul de septembrie 2016 pentru finalizarea procesului de relaxare cantitativă, acesta rămâne ambiguu. Mario Draghi a declarat că achizițiile vor continua „până în momentul în care vom vedea o ajustare susținută a inflației, în concordanță cu scopul nostru de a avea rate reduse ale inflației, însă apropiate de 2%, pe termen mediu”.