În anul de criză 2010, alocuţiunea ambasadorului Henri Paul s-a concentrat în jurul temelor economice, reprezentantul diplomatic al Franţei cerând autorităţilor române „eforturi pentru a îmbunătăţi  mediul de afaceri, pentru a spori transparenţa şi pentru a creşte competitivitatea economică”, astfel încât aşteptările partenerilor francezi să nu fie înşelate.

Pe de altă parte, ambasadorul a transmis un mesaj clar că şi-ar dori ca sistemul educaţional românesc să încurajeze mai mult folosirea limbii franceze.

Ambasadorul Henri Paul a vorbit despre măsurile de austeritate care se impun nu numai în Franţa şi în Europa, ci şi în România, amintind că „după mai mulţi ani cu o creştere importantă, datorată în special investiţiilor străine atrase de perspectiva integrării europene”, în 2009 ţara noastră a cunoscut o recesiune foarte puternică, iar în 2010 va avea o creştere economică negativă. 

„În Franţa şi în Europa, sunt necesare măsuri stricte de economie, trebuie să revizuim privilegiile noastre sociale şi în special trebuie să reechilibram sistemul de pensii şi să reinventăm un model de creştere. Trebuie, de asemenea, să găsim, printr-o analiză serioasă şi aprofundată a punctelor noastre tari şi a slăbiciunilor noastre, modalităţile şi soluţiile pentru un nou început. Da, eu cred că va exista un moment de dinainte şi de după criză”, a spus ambasadorul Henri Paul referindu-se la 2010 ca la un an de cotitură 2010, care „va rămâne, fără îndoială, în memoria europenilor şi în mod deosebit în memoria românilor”.

Ambasadorul a spus că „România poate să se bazeze pe solidaritatea europeană, care s-a manifestat deja în susţinerea ajutorului din partea FMI. Sunt convins că eforturile sale vor găsi o contrapartidă în menţinerea şi aprofundarea acestui ajutor, în special în momentul revizuirii politicii agricole şi a perspectivelor bugetare ale Uniunii europene”, a subliniat reprezentantul diplomatic al Franţei.

Pe de altă parte, reamintind că parteriatul strategic bilateral este în curs de revizuire, ambasadorul a confirmat că Franţa este interesată de cooperarea cu România în domeniul energetic, în cel al agriculturii, al infrastructurii de transport şi al mediului, dând asigurări că „România poate să se bazeze pe sprijinul Franţei”.

Diplomatul a explicat că ziua de 14 iulie este pentru francezi ocazia de a-şi strânge rândurile, de a fi împreună şi de a transmite un mesaj de încredere şi de speranţă colectivă, „ceea ce se justifică în mod special anul acesta, mai mult ca în ceilalţi ani”, pentru că „această criză care se prelungeşte şi care are uneori efecte neaşteptate trebuie să determine ţările europene să manifeste mai multă solidaritate, mai multă competitivitate şi mai multă unitate”, a punctat ambasadorul Henri Paul. El a precizat că acest mesaj de solidaritate este cel pe care preşedintele Nicolas Sarkozy doreşte „să-l transmită, în permanenţă, fără aroganţă, dar cu tărie. Acesta va fi sensul preşedinţiei franceze a G8 şi a G20 de anul viitor”, a completat Henri Paul.

Ambasadorul Franţei a accentuat, pe de altă parte, că parteneriatul strategic bilateral se bazează pe francofonie şi „pe utilizarea limbii franceze de către români”. În acest context, a adresat un apel către autorităţile române „pentru ca să nu uite angajamentul lor în favoarea limbii franceze şi să facă din francofonie o veritabilă prioritate politică”, avertizând că tradiţia relaţiilor culturale dintre România şi Franţa „poate fi pusă în pericol de anumite măsuri ale sistemului educaţional, dacă nu-i acordăm atenţia cuvenită”.

Alocuţiunea lui Henri Paul s-a încheiat cu un „omagiu” adus întreprinderilor care fac parte din Camera de comerţ franco-romană şi principalilor investitori şi parteneri ai Ambasadei, reprezentaţi prin consilierii de comerţ exterior ai Franţei, pe care i-a numit generic „vârful de lance al prezenţei franceze în România”.

„Doresc ca, din perspectiva integrării europene, să fie făcute eforturi pentru a îmbunătăţi  mediul de afaceri, pentru a spori transparenţa şi pentru a creşte competitivitatea economică. Aceste întreprinderi au dobândit o experienţă în România şi o cunoaştere a pieţei de neînlocuit. Nu trebuie să le înşelăm aşteptările”, a declarat Henri Paul.

În alocuţiunea de răspuns, premierul Emil Boc a lăudat parteneriatul cu Franţa – ţară pe care a numit-o „o mare naţiune” – şi a subliniat excelentele relaţii bilaterale, declarându-se mulţumit de cooperarea economică româno-franceză.”Suntem satisfăcuţi de dinamica schimburilor comerciale”, a spus premierul Boc, care a afirmat că îşi doreşte „în continuare situarea Franţei pe primele locuri din punct de vedere al investiţiilor din România”.

Şeful guvernului a subliniat că legătura dintre Franţa şi România este „profundă şi indisolubilă”, iar relaţiile bilaterale s-au situat pe „un trend constant ascendent”. Emil Boc a reamintit, de altfel, că România a fost primul stat din zona Europei de Est cu care Franţa a semnat, în 2008, un parteneriat strategic.

La recepţia de ziua naţională a Franţei – tulburată doar de capriciile vremii – au mai venit preşedintele Senatului, Mircea Geoană, preşedintele comisiei pentru politică externă din Senat, Titus Corlăţean, secretarii de stat din MAE Bogdan Aurescu şi Bogdan Mazuru, acesta din urmă propus să plece ambasador la Paris.