Primul proiect, care prevede ca dobânda maximă la creditele ipotecare să nu poată depăși de 2.5 ori dobânda cheie a BNR (care acum e de 2.5%), iar cea pentru creditele de consum să fie de maxim 18%, a fost votat cu 187 de voturi pentru și 31 împotriva. Tot miercuri s-a mai votat în plenul Camerei darea în plată pentru leasig și răscumpărarea creanțelor cesionate cu cel mult dublul prețului cesiunii.

Plafonarea dobânzilor- o măsură cu efect de bumerang

O măsură inițiată cu aparent bune intenții (plafonarea dobânzilor la credite), care ar reduce povara românilor împrumutați la bănci și la IFN-uri, ar putea avea în realitate un efect de bumerang și să ducă de fapt la îngreunarea accesului la credite în viitor. Cel puțin așa arată un studiu comandat de Comisia Europeană pe această temă, documentul analizând cazul plafonării dobânzilor în UE, țara cu țara.

Mecanismele descrise în studiu arată că restricțiile sunt suportate în final tot de către consumatorii finali. În cazul Poloniei de exemplu, „plafonarea dobânzilor au dus la scăderea accesului la credite, iar acest lucru nu face decât să reducă nivelul bunăstării. Reducerea ratelor dobânzilor datorate cu un procent conduce la scăderea ofertei de credite cu 15%, iar acest lucru a generat costuri suplimentare atât pentru gospodarii cât și pentru instituțiile financiare(estimate la 100 de milioane PLN și, respectiv, 500 de milioane de PLN”, se arată în documentul citat. Mecanismul e destul de simplu: știind că dobândă e plafonata la (să zicem) 6% față de un nivel de 9% cât ar cere piața, băncile vor solicita evident garanții suplimentare pentru a da credite. Ori, scenariul în care nu toți românii au de unde să vină cu garanții mai mari, pare destul de plauzibil.

Articolul integral pe HOTNEWS