Foștii angajați ai Tarom își aduc aminte că în anii ’70-’80, traficul pe aeroportul din Mihail Kogălniceanu era atât de mare încât erau delegaţi din București pentru ca totul să meargă bine. ”Eram detașați câte o lună și jumătate, chiar două, ca să asigurăm necesarul de trafic pentru a aduce turiști din România”, ne-a povestit Gheorghe Răcaru, fost angajat al companiei de stat, acum director general al unei companii private.
A fost perioada de vârf a litoralului românesc, când atrăgea turiști din întreaga Europă ce ajungeau la Marea Neagră cu avionul.
„Acum, copiii lor sunt curioși, ascultând poveștile părinților, bunicilor, să vadă unde e România și ce are România. Avem litoralul, avem Delta Dunării, avem vestigii pe care nu știm să le punem în evidență. Am venit ieri din Scoția. Despre orice bolovan pe care îl au, ăia spun: «Domnule, e vechi de 200 de ani, de 300». Păi, să vină la noi, să le arătăm tot pietre, să zicem, la modul general, de două mii de ani. Dar, nu știm să le punem în evidență, în detrimentul nostru și în detrimentul culturii, la modul general vorbind”, s-a plâns directorul.
Acum, Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu (AIMK) nu este decât o palidă umbră a ceea ce a fost odată. În România există 17 aeroporturi. Potrivit unei comparații bazate pe numărul de pasageri comunicat de Asociația Aeroporturilor din România, AIMK se află de-abia pe locul al nouălea, fiind întrecut, pe lângă București, de Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Bacău, Târgu-Mureș, Sibiu și Craiova.
Să comparăm două cifre. În primul semestru din 2016, Kogălniceanu a avut 15.882 de pasageri, iar aeroportul de pe locul al optulea a înregistrat 45.437. Cluj-Napoca are un trafic de 20 de ori mai mare, 324.159.
Un răspuns de politician
L-am întrebat pe directorul aeroportului, Bogdan Artagea, când își va depăși instituția pe care o conduce de doi ani condiția de aeroport mic și când vom putea vorbi de un trafic similar cu ale orașelor mai mici din România. Răspunsul a fost unul de politician (în 2015, Artagea fost membru PDL, s-a înscris în UNPR, pentru că „Gabriel Oprea, președintele UNPR, este un tip care trebuie urmat“ și pentru că „are o viziune foarte bună pentru Constanţa“).
”Probabil că și cu ajutorul dumneavoastră, pentru că am văzut cu surprindere că agențiile de turism din Constanța vând mai mult Bucureștiul și sunt agenții unde nu se vinde Constanța absolut deloc. Dacă vă duceți și faceți un sondaj și mergeți din agenție, în agenție o să vedeți că ruta Milano apare numai din București. Inclusiv Atena. O să depășim acest număr când toată lumea se va strânge la masă și va hotărî că e timpul să aducem și Constanța pe această hartă. Până acum, aeroportul a făcut tot ce i-a stat în putință să aibă pasageri“, a declarat Bogdan Artagea pentru „România liberă“.
Acesta a recunoscut însă că principalul vinovat pentru cifre este chiar el. „Cine răspunde? Primul care răspunde este administratorul de aeroport. S-au făcut toate eforturile. Nu știu dacă și colegii mei au făcut toate aceste eforturi.“
mai multe, pe romanialibera.ro
