x


  • EUR
    4.7612
    USD
    4.2560
string(16) "instant-articles"

Boala neștiută a Armatei Române

Un grup de asociații ale militarilor aflați în rezervă și în retragere a atras atenția asupra unui aspect deloc știut cu care se confruntă armata României.

Author: Cristian Matache | Sursa: Money.ro | Publicat: 14.05.2019, 10:25

În ultimii ani de zile, capacitatea de apărare a țării este grav afectată de un fenomen puțin știut și anume renunțarea de către mulți militari a carierei din Armata Română, din MAI și din serviciile secrete din cauza legislației existente care impactează asupra situației financiare și materiale. Această stare de fapt a fost dezvăluită de un grup de asociații de rezerviști și de militari aflați în retragere și a fost obiectul unei interpelări parlamentare făcută de către deputatul Emil-Marius Pașcan ministrului Apărării, Garbriel-Beniamin Leș.

 

Situația politico-militară din vecinătatea strategică a României este complexă, tensionată și imprevizibilă. Pe acest fundal strategic, România se află într-un dezechilibru relativ al potențialului economico-militar față de nivelul care să-i permită să facă față provocărilor unei posibile confruntări de tip convențional și/sau asimetric/hibrid, atât la nivel național, cât și în context aliat, se spune în interpelarea lui Pașcan, care preia un apel al respectivelor asocițiii.

 

Unul dintre elementele esențiale ale puterii armate – resursa armată a suferit în ultimele decenii modificări cantitativ, calitative și structurale, urmare acțiunii mai multor factori interni și externi. Măsurile de restructurare a instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitatea Națională, întreprinse după integrarea României în NATO și UE, au condus la o creștere semnificativă a numărului rezerviștilor, care au încetat raporturile de serviciu ca militari, și, totodată, la o scădere a mediei de vârstă a acestei categorii de persoane. Implicarea tot mai consistentă, în ultimii ani, a militarilor români în teatrele de operații a determinat apariția unei categorii de veterani, pe lângă cea a veteranilor de război, dintre care mulți au încetat raporturile de serviciu ca militari.

 

Modificările legislației privind segmentul socio-profesional al rezerviștilor militari, lipsite de coerența, consecvența și predictibilitatea necesare, au creat și vor accentua o breșă între cele două componente de bază ale Sistemului, cea activă și rezerva sa, de natură să submineze spiritul de corp al potențialului uman, și așa supus multor vicisitudini, inclusiv materiale.

 

Apelul Asociațiilor de rezerviști reflectă îngrijorarea cadrelor militare în rezervă și în retragere, sentiment determinat de faptul că această stare de lucruri este de natură să afecteze grav capacitatea de apărare a țării, să diminueze interesul pentru cariera militară, să determine militarii să părăsească sistemul militar, preferând valorificarea experienței lor în alte domenii de activitate bine asigurate material și financiar, în detrimentul potențialului de apărare a țării.

 

În ultimii ani, un număr impresionant de militare cu înaltă pregătire de specialitate și funcții de răspundere au trecut în rezervă, înainte de termen, generând slăbirea sistemului de apărare a țării printr-o pierdere de competență militară, recuperabilă într-un interval de cel puțin 10 ani.

 

În context, asociațiile sunt îngrijorate și de modificările produse în legislația pensiilor militare de stat prin OUG 57/2015, OUG 59/2017 și OUG 114/2018, acte normative cu valoare juridică inferioară Legii organice 223/2015, prin care s-a realizat discriminarea rezerviștilor militari, beneficiari al pensiilor de stat, în raport cu pensionarii din sistemul public, prin înghețarea aproape în totalitate a cuantumului pensiilor, care nu mai sunt indexate/actualizate decât cu rata medie a inflației. Aceasta se adaugă la discriminarea diferitelor categorii de pensionari militari, care au îndeplinit aceleași condiții de funcție, grad, vechime, însă au cuantumuri diferite ale pensiei în funcție de perioada când au ieșit la pensie, din cauza modului inechitabil în care sunt incluse și actualizate în baza de calcul aceste elemente: funcție, grad, vechime și sporuri.

 

Prin toate acesta, fără un motiv obiectiv și rezonabil, se anulează compensațiile oferite prin lege militarilor, pentru restrângerea unor drepturi fundamentale, impusă prin regulamentele și statutele speciale restrictive pe perioada activității ca militari, polițiști, funcționari publici cu statut special. Mai mult, pensionarilor militari le-a fost anulată și pensia suplimentară, prin includerea sa în baza de calcul plafonată a pensiei de stat, deși statutul juridic al acesteia este distinct.

 

Unele prevederi ale Legii 223/2015 și, mai ales, ale actelor normative ulterioare, care au bulversat grav sistemul pensiilor militare de stat, generând numeroase inechități și discriminări, au fost prezentate, în repetate rânduri conducerilor Ministerului Muncii, Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, SRI, SIE, STS, SPP, Comisiilor de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională și Comisiilor de Muncă ale Senatului și Camerei Deputaților, președinților celor două Camere ale Parlamentului și președintelui României.

 

Aspectele prezentate, susțin rezerviștii, pot constitui vulnerabilități la adresa securității naționale, dacă nu sunt operate corecțiile necesare. Apelul este asumat de Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere ”Alexandru Ioan Cuza” din Ministerul Apărării Naționale, Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Ministerul Afacerilor de Interne, Asociația Cadrelor Militare  în Rezervă și în Retragere din SRI, Asociația Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din SIE. Asociația Cadrelor Militare  în Rezervă și în Retragere din SPP, Asociația Cadrelor Militare  în Rezervă și în Retragere din STS, Asociația Cadrelor Militare  în Rezervă și în Retragere din Direcția Informații și Protecție Internă din Ministerul Afacerilor Interne, Asociația Diplomaților Militari în Rezervă și în Retragere, Asociația Pensionarilor din Administrația Națională a Penitenciarelor. 

 

Răspunsul lui Leș

 

Ministrul Apărării Gabriel Beniamin Leș, într-un răspuns trimis interpelării deputatului Emil-Marius Pașcan, susține că excepția de neconstituționalitatea bazată pe critica modificării, printr-o OUG a prevederilor unei legi organice, așa cum este Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, a fost respinsă ca neîntemeiată de către Curtea Constituțională, care a reiterat argumentele aduse în propria jurisprudență, potrivit cărora, prin ordonanțe, Guvernul poate ”să reglementeze primar, să modifice sau să abroge reglementarea  existentă”, în cauză, adoptarea OUG răspunzând exigențelor art. 115 alin (6) din Constituția României, republicată.

 

Cât privește tratamentul discriminator, adaugă  Leș, generat de modificările legislative în materie de pensionare a personalului militar, Curtea Constituțională a statuat că ”situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit acum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări”. Mai mult, spune Leș, instanța de contencios constituțional a arătat că ”Legea 223/2015 a fost publicată în Monitorul Oficial dar, potrivit art. 123 din această lege, actul normativ urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. Modificările operate de OUG 57/2015 au intervenit anterior date de 1 ianuarie 2016, astfel că nu se poate susține că, în temeiul aceleiași legi, anumite categorii de pensionari au beneficiat de un tratament juridic mai favorabil”.

 

Față de nemulțumirile privind modul de indexare/actualizare a pensiilor militare de stat, precum și de cel de calcul al pensiei alimentare, care ar fi determinat pretinse inechități și discriminări datorate modificărilor și completărilor ce au fost aduse legii 223/2015, Leș precizează că, potrivit art. 5 alin. (2) din actul normativ menționat, ”fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat și a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele instituțiilor prevăzute la alin. (I)”.

 

În ceea ce privește anularea ”pensiei suplimentare, prin includerea sa în baza de calcul plafonată a pensiei de stat”, Leș face precizarea că, recent, în Monitorul Oficial, a fost publicată Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, prin care Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, constatând că dispozițiile art. 30 din Legea 223/2915 sunt constituționale în raport cu criticile formulate privind modul de acordare a pensiei suplimentare, reglementate la art. 108 din aceeași lege.