Primarul din Uvalde a anunțat că școala unde 19 copii și doi profesori au fost uciși într-un atac armat comis de un tânăr de 18 ani se va demola, context în care părinții se întreabă cum va arăta noua școală, iar în societate se conturează o nouă dezbatere: sunt școlile-fortăreață o soluție?

„Nu poți cere niciodată unui copil sau unui profesor să se întoarcă în acea școală”, a spus primarul Don McLaughlin.

Dar cum ar arăta o școală nouă și cât de eficiente sunt schimbările de arhitectură în prevenirea atacurilor armate? Ce fel de schimbări își doresc oamenii în școlile din SUA?

O variantă pusă în discuție este ideea de fortificare a școlii: garduri înalte, fără ferestre, fără copaci”, scrie The Guardian. Nu este unica dezbatere pe această temă, unele similare fiind aduse în discuție de-a lungul ultimelor două decenii, ori de câte ori au fost astfel de atacuri. În timp, s-a mai vorbit despre instalarea de butoane de panică sau programe de recunoaștere facilă. Majoritatea statelor fac simulări de atacuri armate, unde elevii și profesorii învață cum să baricadeze ușile, cum să se ascundă.

Începând cu anii 90, în campusurile școlare a crescut numărul polițiștilor. În prezent, s-a ajuns ca numărul polițiștilor în școlile din SUA să fie mai mare decât cel al asistenților social. Majoritatea școlilor din SUA au un polițist.

Cu clădirile construite în stil de fortăreață, cu paznicii în uniformă și polițiștii înarmați care patrulează – soluțiile cel mai intens promovate, – unii au început să se întrebe dacă școlile au început să semene mai mult cu închisorile decât cu instituțiile de învățământ.

Experții pun la îndoială însă că o nouă arhitectură a clădirilor sau prezența polițiștilor în unitățile de învățământ ar aduce mai multă siguranță.

„Nimeni nu a testat eficiența și eficacitatea acestor proceduri”, a spus dr. Jagdish Khubchandani, cercetător în domeniul sănătății publice de la Universitatea din New Mexico.

De altfel, unele dintre măsuri ar induce ideea unui cadru instituționalizat, care ar accentua sentimentul că lipsește sprijinul comunității, a afirmat Julia McFadden, arhitectul care a reproiectat școala Sandy Hook după atacul armat din 2012. Poate fi traumatizant pentru elevi și, paradoxal, îi poate face să nu se simtă în siguranță, a adăugat ea.

Arhitectul a pledat pentru beneficiile pozitive ale luminii, ferestrelor și naturii în mediul de învățare, elemente care stimulează gândirea și imaginația unui copil, a explicat McFadden.

Nici ideea ușii unice în școală, sugerată de senatorul Ted Cruz, nu a fost bine primită, atât din motive de legalitate, cât și de funcționalitate, ca în cazul incendiilor.

Cercetătorul Jagdish Khubchandani a subliniat că problema nu este designul școlii: „Uitați-vă la toate atacurile din ultimul deceniu în școli – nu făceau suficient acele școli? Făceau mai mult decât școlile din alte țări și totuși continuă să sufere. Modificările de structură, arhitectură, nu sunt un factor de descurajare. Cineva care a decis să împuște, să omoare și să moară nu se gândește prea mult la securitatea școlii”.

Bill Avera, membru al Centrului de siguranță școlară din Texas, a declarat că fiecare comunitate lovită de un atac într-o școală trebuie să decidă dacă să demoleze și să reconstruiască complet, dar că atunci școlile trebuie să fie primitoare, nu să arate ca niște fortărețe.