Cabinetul Cîțu își propune finalizarea elaborării Planul Național de Relansare și Reziliență în urma dezbaterilor publice și interguvernamentale și a consultărilor cu Comisia Europeană și Administrația Prezidențială și actualizarea acestuia cu observațiile primite. În elaborarea documentului final se va ține cont de gradul de maturitate al proiectelor eligibile. Totodată, în urma acordului politic final între Consiliul European și Parlamentul European, PNRR va avea
șase piloni: tranziție verde; transformare digitală; creștere economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; coeziune socială și teritorială; sănătate și reziliență instituțională; copii, tineri, educație și competențe.

Peste 500.000 de decese în această regiune! Locul unde coronavirusul a făcut ravagii

Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este un instrument nou propus de Comisia
Europeană la data de 28 mai 2020 ca instrument european de relansare economică în urma crizei provocată de noul coronavirus. Din anvelopa generală, România ar urma să beneficieze de o alocare de aproximativ 30,5 miliarde de euro sub formă de granturi – 13,8 miliarde de Euro și împrumuturi – 16,7 miliarde de Euro. Regula generală din documentul de negociere este că 70% din granturi trebuie să fie angajate până la finalul anului 2022, iar diferența de 30% din granturi până la 31 decembrie 2023. Plățile pentru proiectele din Program au termen final decembrie 2026.

Noua tulpină de COVID, LA UN PAS să intre în România. Autoritățile sunt în ALERTĂ

Pentru operaționalizarea acestui instrument, România trebuie să elaboreze Planul Național de
Relansare și Reziliență (PNRR).

Documentul va fi structurat conform regulamentului final adoptat la nivel European, astfel:
– Pentru domeniul transport, sunt avute în vedere intervenții în infrastructura rutieră, feroviară, de metrou, precum și în materialul rulant aferent.
– Pentru domeniul schimbări climatice, sunt avute în vedere investiții în sisteme de irigații/umectare pentru combaterea riscului de deșertificare/secetă; investiții în sisteme de
drenaj-desecări pentru combaterea riscului de înmlăștinire si de inundații; investiții și lucrări de combatere a eroziunii solurilor pentru combaterea riscului de alunecări și de degradare a terenurilor; investiții în sisteme de protecție antigrindină pentru prevenirea efectelor furtunilor și fenomenelor orajoase; investiții în împăduriri și refacerea ecosistemelor forestiere.
– Pentru domeniul mediu, sunt avute în vedere investiții în rețele inteligente de alimentare cu apă, sub formă de extindere sau reabilitare ca parte a rețelelor regionale; investiții în situri poluate, depozite de deșeuri și platforme industriale pentru a sprijini tranziția către o economie cu emisii zero de carbon, cu impact major asupra unui mediu mai curat; investiții în managementul deșeurilor; investiții in combaterea poluării apa-aer-sol.
– Pentru domeniul energie și tranziție verde sunt avute în vedere investiții în dezvoltarea inelului electric de 400 KV al României; investiții în Valul Renovării – eficiența energetică, combaterea sărăciei energetice, investiții în rețele inteligente de asigurare a energiei termice; investiții în rețele inteligente de asigurare a energiei termice – celelalte localități urbane; investiții in energie regenerabila; investiții în CDI in domeniul tehnologiilor noi de producere si stocare a energiei, materiale noi, economie circulară.
– Pentru domeniul mobilitate urbană, regenerare urbană și valorificarea patrimoniului – sunt avute în vedere investiții în mobilitatea urbană cu impact asupra dezvoltării locale, serviciilor publice de transport în comun de călători, inclusiv descongestionarea traficului; investiții în regenerarea urbană: centre istorice, spații publice (inclusiv cele de locuit), parcuri/grădini urbane; sprijin pentru achiziția de material rulant destinat transportului local urban/metropolitan, sprijinirea programului național Mobilitate/Smart Village: servicii publice inteligente de interes local; investiții în mobilitate de acces pentru zonele cu patrimoniu natural și cultural: căi de acces, conexiune la utilități edilitare (apă, canalizare, combustibil de tranziție, curent electric), locuri de parcare și alte investiții necesare în creșterea gradului de accesibilitate pentru valorificarea patrimoniului; investiții în valorificarea patrimoniului natural și cultural: resurse specifice spațiului geografic local, cetăți antice (dacice/romane), medievale, castele, conace, case memoriale, monumente și clădiri istorice.
– Pentru domeniul sănătate, sunt avute în vedere investiții în unități sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente si finalizarea proiectele de spitale existente; investiții în infrastructură medicală oncologică: București, Cluj, Iași, Timișoara și secțiile de oncologie din municipiile reședință de județ; investiții în institutele de boli cardio-vasculare și în secțiile cardio-vasculare din municipiile reședință de județ, investiții in preventie și acces la sanatate a oamenilor, investiții in dezvoltarea de soluții digitalizate și de telemedicina, reforma sistemului de acces la medicamente esențiale.
– Pentru domeniul educație, sunt avute în vedere: investiții în campusuri școlare inclusiv în zona urban mică, precum și laboratoare/ateliere/soluții digitale de predare/internate școlare/camine studentesti; investiții în educația timpurie; investiții în modernizarea universităților publice de stat. Se vor sprijini programele masa caldă la școală, after school (școala de la 8 la 17), dotare transport scolar, investiții în educație non-formală, inclusiv în muzee si centre de știință.
– Crearea și capitalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare ca one stop shop al sprijinului accesului la finanțare pentru antreprenori (granturi, subvenții de dobânda, garanții si dezvoltarea de fonduri de equity).
– Pentru mediul de afaceri, sunt avute în vedere următoarele tipuri de intervenții: sprijinirea dezvoltării ecosistemelor antreprenoriale și industriale, dezvoltate în parteneriat cu autorități publice locale – întreprinderi mici și mijlocii (tehnopoluri, parcuri industriale și tehnologice, parcuri de specializare inteligentă și alte conglomerate ale structurilor de afaceri hub/cluster); sprijinirea activităților de producție și servicii destinate IMM-urilor pentru ameliorarea stării economice în perioada post-criză (inclusiv relocări ale activităților, retehnologizări, digitalizare, automatizări industriale, robotizări ale proceselor de producție); sprijinirea activităților economice la nivelul IMM-urilor pentru valorificarea patrimoniului natural, baze de tratament, infrastructuri de agrement: parcuri tematice, aquaparcuri, parcuri de agrement; sprijinirea activităților economice la nivelul IMM-urilor din domeniul agro-alimentar (colectare, depozitare, sortare, procesare, ambalare, etichetare, distribuție) pentru creșterea capacității de reziliență în situații de criză alimentară; sprijinirea activităților economice la nivelul IMM-urilor din domeniul construcțiilor; retehnologizări, automatizări industriale, robotizări ale proceselor de producție care angrenează un minim de 5% din forța de muncă activă la nivelul localităților unde își desfășoară activitatea; sprijin pentru industriile viitorului si racordarea la ecosistemele europene.
– Pentru domeniul cercetare și inovare sunt avute în vedere sprijin pentru activitatea de cercetare si investiții în infrastructură și echipamente de cercetare pentru universitati și
institutele naționale de cercetare-dezvoltare din domeniul tehnic/inginerie; investiții în
infrastructură și echipamente de cercetare pentru universitati si institutele naționale de
cercetare-dezvoltare din domeniul agro-alimentar; investiții în infrastructură și echipamente pentru transferul tehnologic de la nivelul universitatilor si INCD-urilor și mediului de afaceri.
– Sprijin pentru dezvoltarea industriei de ingrijire in domeniul de geriartrie si gerontologie
– Susținerea dezvoltării clasei de mijloc la sate și a fermelor mici și mijlocii
– Masuri pentru reducerea muncii informale în domeniul serviciilor
– Sprijin pentru bunele practici din domeniul serviciilor sociale și voluntariat pentru societatea civilă (înfiintarea corpului roman de solidaritate si cooperare CRESC)
– implementarea venitului minim de incluziune
– Construcția de locuințe protejate pentru victimele violenței domestice și construcția de centre de recuperare pentru agresori.
– Construcția de centre de tratament pentru persoane cu dependențe.
– Garanția pentru copii – acces la educație, sănătate, nutriție și locuire, inclusiv programele
naționale – fiecare copil la gradinița si școala pentru toți.
– Garanția pentru tineri – investiții în competențe, acces la piața muncii pentru tineri.
– Pentru domeniul digitalizare sunt avute în vedere investiții în echipamente/dispozitive
electronice necesare activităților didactice (inclusiv infrastructura de racord la internet), software și dotări specifice desfășurării activităților în mediul on-line; investiții în echipamente/dispozitive electronice necesare activităților de telemedicină (inclusiv
infrastructura de racord la internet), software și dotări specifice desfășurării activităților în
mediul on-line; digitalizarea sistemului de colectare a creanțelor bugetare; digitalizarea
sistemului judiciar; securitatea cibernetică și interoperabilitatea bazelor de date; sisteme
digitale legate de transportul durabil; finanțarea extinderii retelelor de bandă largă; sprijinirea reînnoirii rețelelor de comunicații cu tehnologii de ultimă generație.
– Susținerea sistemelor digitale pentru dezvoltarea orașelor inteligente;
– Sprijin pentru dezvoltarea afacerilor digitale; sprijin pentru inovarea în domeniul digital; sprijin pentru formarea de competențe/alfabetizarea digitală;
– Pentru creșterea capacității de reziliență pe timp de criză în domeniul sanitar și alimentar,
sunt avute în vedere investiții în depozitele regionale de echipamente medicale pentru situații de urgență și investiții în depozite regionale de cereale și produse alimentare.
– Sprijin pentru digitalizarea institutiilor publice, cetățenie digitală și internet pentru toți
– Dezvoltarea universităților ca HUBuri de cunoaștere și inovare. Trebuie înființate poluri
de excelență regională deoarece concentrarea finanțării în capitală și în zonele adiacente
capitalei desființează potențialul de excelență din „provincii”. Politicile de finanțare a universităților din „provincii” va duce la creșterea productivității și a gradului de inovare
și în afara capitalei.

Cu privire la P.N.R.R., următoarele măsuri subsecvente sunt prioritare:

– susținerea intereselor României în negocierea regulamentelor aferente Mecanismului de
Redresare și Reziliență;
– consultarea publică cu reprezentanții administrației publice, mediului de afaceri, mediului
academic și societății civile a P.N.R.R.;
– finalizarea și negocierea P.N.R.R. cu Comisia Europeană;
– operaționalizarea mecanismului instituțional și financiar pentru P.N.R.R.;
– identificarea la nivelul domeniilor strategice ale P.N.R.R. de proiecte mature la nivelul întregii alocări financiare disponibile pentru România;
– corelarea criteriilor de eligibilitate și a timpului de implementare pentru proiectele finanțate
prin P.N.R.R., cu cele din programele operaționale și naționale;
– contractarea celor 30,5 miliarde de Euro până la 31 decembrie 2023;
– asigurarea unui flux de numerar (cash-flow) pentru implementarea proiectelor;
– activarea și valorificarea experienței și expertizei din structurile parteneriale naționale și regionale în programare și implementare;
– Finanțarea si organizarea rapidă a mecanismului institutional de utilizare a instrumentelor
financiare.