‘La summitul de la Lisabona, şefi de stat şi de guvern ai NATO au decis şi extinderea programului NATO Active Layered Theater Ballistic Missile Defense /ALTBMD/ pentru a servi drept o reţea de comandă, control şi comunicaţii care să sprijine această nouă capabilitate’, a declarat Rose cu ocazia celei de-a 8-a Conferinţe Internaţionale asupra Apărării Antirachetă de la Paris.

‘Aliaţii NATO s-au angajat să investească peste 1 miliard de dolari în infrastructura de comandă, control şi comunicaţii pentru a sprijini apărarea antirachetă a NATO’, a mai spus el, citat de agenţia RIA Novosti.

Rusia şi NATO au căzut de acord să coopereze asupra sistemului de apărare antirachetă european cu ocazia summitului de la Lisabona din noiembrie 2010. NATO consideră că ar trebui să existe două sisteme independente care schimbă informaţii între ele, în timp ce Rusia agreează un sistem comun cu o interoperabilitate deplină.

Moscova a rămas fermă pe poziţii în ceea ce priveşte opoziţia sa faţă de desfăşurarea unor sisteme de apărare antirachetă în apropierea graniţelor sale, apreciind că acestea ar fi o ameninţare pentru securitatea sa. NATO şi SUA susţin că scutul va apăra membrele NATO împotriva unor rachete ce ar proveni din Coreea de Nord şi Iran şi nu ar viza direct Federaţia Rusă. Kremlinul insistă însă pentru obţinerea unor garanţii legale din partea Washingtonului în acest sens.