Ce poate fi mai rău pentru un dezvoltator imobiliar? O criză prelungită, care să dureze încă vreo trei ani de acum înainte. Este un scenariu care induce nelinişte chiar şi optimiştilor incurabili, precum Dan Ioan Popp, proprietarul Impact Developer&Contractor, una dintre cele mai vechi companii listate la Bursa de Valori din Bucureşti (BVB). „Crizele de durată vlăguiesc pe oricine“, spune Popp, 53 de ani, care doreşte să îşi vândă afacerea, dar nu prea găseşte cumpărător.
„Nu am avut discuţii cu nimeni în acest sens, deocamdată“, spune, zâmbind, managerul, care consideră că „orice este de vânzare“. Este dificilă, însă, dacă nu chiar imposibilă, vânzarea unui business derulat pe un segment lovit dramatic de criza financiară globală, cum este cel imobiliar. În plus, perspectivele nu sunt deloc clare, ba chiar negative, după cum evaluează chiar Popp situaţia actuală: „poate că am ieşit din recesiune, dar nu şi din criză“. Impact a înregistrat, în acest an, o scădere a volumului de vânzări cu circa 25%, faţă de 2010, în principal din cauza adâncirii neîncrederii populaţiei în economie, potrivit managerului dezvoltatorului imobiliar.
Un barometru al încrederii în economia românească arăta, luna trecută, cel mai mare declin pe segmentul construcţii (segment în care se încadrează şi Impact), cu 2,9 puncte, până la –21,7 puncte.
La nivelul Uniunii Europene (UE), indicatorul privind încrederea populaţiei şi companiilor în economie s‑a redus, în august a.c., cu 5 puncte, la 97,3 puncte.
Până la declanşarea crizei financiare internaţionale, în planul lui Dan Ioan Popp, acţionarul principal al Impact, cu o deţinere de 18% din capitalul companiei, nu intra, nicidecum, vânzarea firmei. Pe atunci, miza era atragerea în acţionariat a unor investitori instituţionali, precum Franklin Templeton, care deţine, în prezent, prin fondul de investiţii Templeton Emerging Markets, în jur de 6% din titlurile dezvoltatorului imobiliar. Astfel de investitori stau, acum, la distanţă de piaţa imobiliară, deşi, din primăvară, au început, timid, să mai arunce câte o privire, după cum spune Popp. În timp ce investitorii pe termen lung stau deoparte, Impact pare să fie atractivă pentru fonduri de pensii, care, cel mai probabil, mizează pe câştig rapid din variaţia de preţ.
ING Fond de Pensii Administrat Privat a achiziţionat, în urmă cu circa o lună, prin tranzacţii pe bursă, 5,7% din acţiunile Impact. „Este o onoare faptul că sunt interesaţi de companie“, afirmă managerul, care pune tranzacţia pe seama unui interes de moment, având în vedere că acţiunile companiei sale sunt extrem de ieftine. Un titlu Impact costă în jur de 0,2 lei, sub valoarea nominală a unei acţiuni, de 1 leu. „Nu am avut nici o discuţie cu cei de la ING privind cumpărarea de acţiuni Impact. Cred că au făcut această achiziţie la recomandarea brokerilor, considerându‑se că preţul este mic“, explică Popp.
Bursa, scoasă din calcul. Acţiunile Impact au scăzut, de la începutul lui 2011 şi până în prezent, cu aproximativ 40%. Scăderea este justificată în contextul internaţional defavorabil, care a tras toate pieţele de capital în jos şi, în special, acţiunile dezvoltatorilor imobiliari. Pe de altă parte, însă, deprecierea drastică a acţiunilor Impact este pusă la îndoială de către Popp, în condiţiile în care denunţă un „comportament predominant emoţional“, la BVB, „unde datele fundamentale nu mai contează deloc“.
Cu o astfel de evoluţie a pieţei, de tip speculativ, Bursa de la Bucureşti şi‑a pierdut calitatea esenţială a unei pieţe de capital, aceea de a oferi posibilitatea companiilor de a atrage finanţare, crede Popp. „În opinia mea, pentru majoritatea companiilor, bursa aduce, mai degrabă, un deserviciu, la acest moment, şi se poate vedea lesne în ce măsură piaţa de capital mai poate oferi posibilitatea de a atrage finanţare prin mecanisme, precum obligaţiuni sau oferte primare“, precizează managerul, care, de‑a lungul timpului, a atras sume importante de bani de pe bursă, prin emisuni de obligaţiuni.
La BVB lipsesc investitorii pe termen lung, care ar fi putut amortiza scăderile abrupte, situaţie determinată de lipsa unui plan de comunicare şi educare a populaţiei, crede Popp, pentru care „bursa reprezintă încrederea populaţiei în asset‑urile naţionale“. Un sondaj al institutului ZEW, în colaborare cu grupul austriac Erste, arată că aşteptările investitorilor pentru Bursa din Bucureşti aproape au stagnat, luna trecută, în condiţiile în care indicatorul referitor la evoluţia principalului indice al BVB, BET, care măsoară evoluţia celor mai lichide zece acţiuni, a scăzut cu doar 0,2 puncte, la 17,9 puncte.
Cu toate acestea, BVB se află la coada pieţelor de capital din regiune, din cauza scăderilor puternice înregistrate, comparativ cu alte burse din zonă, care au consemnat îmbunătăţiri semnificative ale percepţiei. Popp se află printre cei a căror încredere în BVB a slăbit considerabil, motiv pentru care înclină către delistarea companiei.
El precizează că nu s‑a pus în discuţie, deocamdată, la nivelul acţionariatului, o eventuală delistare a Impact, deşi unii acţionari îi împărtăşesc părerea. Delistarea nu este tocmai un proces uşor, mai ales dacă acţionarii minoritari se opun. În această situaţie, potrivit legii pieţei de capital, acţionarul majoritar trebuie să lanseze oferte publice, până la o deţinere de 90% din acţiuni.
Citeşte mai departe în MONEY EXPRESS şi află ce are de gând Popp cu firma Impact