Din primul grup, care are un caracter politico-instituţional, fac parte profesorul Valerio Onida /fost preşedinte al Curţii Constituţionale/, senatorul Mario Mauro /din formaţiunea politică de centru „Alegere civică”, condusă de actualul premier demisionar Mario Monti/, senatorul Gaetano Quagliariello /din partidul de dreapta Poporul Libertăţii (PdL), fondat de Silvio Berlusconi/ şi profesorul Luciano Violante /fost magistrat, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor în perioada 1996-2001/.
Din cel de-al doilea grup, care are un profil economico-social, fac parte profesorul Enrico Giovannini /preşedintele Institutului naţional de statistică, Istat/, profesorul Giovanni Pitruzzella /preşedintele Autorităţii de control asupra concurenţei, Antitrust/, Salvatore Rossi /economist la Banca Italiei/, deputatul Giancarlo Giorgietti /din partidul de dreapta Liga Nordului/, senatorul Filippo Bubbico /preşedinte al Comisiilor speciale de la Senat, membru al Partidului Democrat (PD, de centru-stânga) / şi Enzo Moavero Milanesi /actualul ministru pentru Afaceri europene, membru al executivului Monti/.
Napolitano a declarat că nu-şi va da demisia şi că va rămâne în funcţie până la data de 15 mai /când va expira mandatul său pe şapte ani/, afirmând că este hotărât „să ia toate iniţiativele necesare, până în ultima zi a mandatului” său, pentru a debloca situaţia de impas politic în care se află ţara, cea de-a treia economie din zona euro.
Aceste zece „personalităţi”, care vor încerca să găsească o soluţie la actuala criză politică, au fost alese de Napolitano „în deplină autonomie” şi îşi vor începe activitatea marţea viitoare. Experţii vor lucra şi ei în deplină autonomie şi vor avea la dispoziţie timpul necesar pentru a găsi o soluţie la criza politică din Italia. Ei vor pregăti un program de lucru care va fi supus atenţiei lui Giorgio Napolitano, sau succesorului său, viitorul preşedinte al Republicii Italiene, care va fi ales la jumătatea lunii aprilie de Parlamentul de la Roma, relevă sâmbătă presa din Peninsulă.
Aceste personalităţi ale vieţii politice şi economice din Peninsulă vor trebui să formuleze programe precise în vederea formării unui nou guvern italian, în vederea realizării unei noi legi electorale şi în vederea aplicării unor măsuri urgente, atât economice cât şi sociale.
Şeful statului italian a luat această decizie inedită în încercarea de a debloca situaţia de criză politică creată după alegerile generale din 24-25 februarie, la care nicio coaliţie nu a obţinut majoritatea absolută în ambele camere ale Parlamentului de la Roma.
Napolitano a mai dorit sâmbătă să lanseze un apel către partenerii europeni, afirmând că Italia nu este o ţară „fără un guvern”. „Actualul guvern italian /executivul tehnocrat condus de Mario Monti/, chiar dacă este demisionar, rămâne în exerciţiu” şi se ocupă de afacerile curente ale ţării, a mai subliniat şeful statului italian, în vârstă de 87 de ani, care a adăugat că executivul fostului comisar european Mario Monti „este pe cale să adopte măsuri urgente pentru economia italiană, în acord cu Uniunea Europeană şi cu contribuţia noului Parlament”, care a fost constituit la jumătatea lunii martie şi care a marcat începerea celei de-a XVII-a legislaturi.
După alegerile generale din 24-25 februarie, Italia se află într-un impas politic, deoarece s-au format trei „minorităţi” /coaliţia de centru-stânga condusă de Pier Luigi Bersani, cea de centru-dreapta, al cărei lider este Silvio Berlusconi, şi Mişcarea populistă 5 Stele, a bloggerului Beppe Grillo/, care au obţinut circa 25% din preferinţele de vot ale electoratului italian, refuzând însă orice formă de alianţă între ele.
