De numele lui Ciprian Ștefan se leagă performanța Muzeului ASTRA din Sibiu. Este unul dintre cei mai apreciați manageri culturali din România, iar exemplul său este sursă de inspirație pentru foarte mulți pasionați de valorile tradiționale ale României. ASTRA este mai mult decât un muzeu! Este o stare de spirit care răzbate prin determinarea celor din echipă, profesioniști care „muncesc, vor, pot și, mai ales, știu!”

„CRED ÎN ROMÂNIA ȘI ÎN RESURSELE SALE”

– Cine este Ciprian Ștefan?
Un om care își iubește țara, un om crescut în spiritul liber al Munților Apuseni, la poalele Muntelui Găina, un trăitor al valorilor identitare specifice minunatului tărâm al Țărilor Moților. Un om care a trăit valorile tradiționale și care dorește să le transmită mai departe ca fiind cele mai de preț avuții identitare! Sunt un om puternic, plin de optimism și vreau să cred că export optimismul meu spre cei de lângă mine și spre societate. Cred în România și în resursele sale, în primul rând umane și apoi în cele naturale. Suntem o țară bogată din toate punctele de vedere, trebuie doar să dorim să dezvoltăm.

– Care sunt principalele borne care v-au construit profesional?
Formarea primită de la bunicul meu, profesor de Istorie și Geografie, educația și spritul luptător ale mamei mele și ambiția tatălui. Practic, ceea ce am fost învățat din fragedă pruncie m-a călit și mi-a aștenut calea în dezvoltarea personală și profesională. Amintesc profesorii din liceu și din facultate și colegii, prietenii. Amintirile, haiduciile, căci noi făceam haiducii, dar fără să deraiem de la calea normalității. Liceul l-am urmat la Deva, Colegiul Național „Sabin Drăgoi”, unde preotul Diniș Dumitru mi-a fost mentor și model. În Facultate, doamna profesoară Doina Benea a continuat și a dezvoltat ceea ce devenisem în Liceu și astfel am ajuns la un nivel ridicat la terminarea facultății. Așa m-am angajat, în 2005, 30 iunie, la Muzeul ASTRA, în ultima zi când posturile în sistemul public mai erau încă deschise, cu 1 iulie urmând blocarea acestora. Domnul Bucur Corneliu, directorul de atunci al Muzeului ASTRA a investit mult în mine, mi-a dat credit și m-a format. Aveam 23 de ani, când, după un an de activitate în execuție, am preluat secția muzeului în aer liber. De acolo povestea frumoasă continuă până astăzi și va mai continua, iar după iminenta plecare din muzeu, marea mea realizare va fi echipa care va dezvolta și mai mult Muzeul ASTRA. Am fost și în SUA. În SUA am lucrat 3 luni ca bucătar la un restaurant, tentația de a rămâne fiind mare, dar ceea ce credeam că pot face în România m-a determinat sa mă întorc să îmi termin studiile și sa fac ceva pentru Țară. În cariera mea, am cercetat mare parte din județele Transilvaniei, Dobrogea, Nordul Olteniei, Maramureșul și Bucovina, ruralul mai exact și am învățat multe despre importanța valorilor identitare de la cea mai curată sursă, oamenii locului. Probabil 1/6 din construcțiile din muzeu au fost cumva munca subsemnatului. Par multe, dar mai multe sunt poveștile culese de la oamenii locului și felul cum le-am transformat în programe culturale pentru ca publicul să își cunoască moștenirea. Relația cu Occidentul, proiectele comune, parteneriatele ne-au convins că noi, România, Muzeul ASTRA suntem pe harta instituțiilor de cultură importante ale Europei. Deja Muzeul ASTRA, când vine vorba despre exemple de bună practică, este în prezentările multor instituții importante din lume. E o Bucurie! Mare!

– Dar uman, ce valori au contribuit la devenirea dumneavoastră?
Teologia și ceea ce învață Creștinismul. Când ajungi să înțelegi că iubirea aproapelui ca pe tine însuți depășește înțelegerea efemerismului material, primești o energie greu de explicat, dar care îți dă rezultatele cerute și dorite de tine și de cei din jurul tău.

– Care sunt Marile dumneavoastră Întâlniri?
Întâlnirile zilnice cu Divinitatea, prin rugăciunile făcute în orice context. Ei bine, aceste rugăciuni mi-au scos în cale oameni profesioniști cu caracter, care mi-au fost călăuză în parcursul de până acum.Clar, oamenii care au contribuit la formarea mea – familia, prietenii și cei cu care am lucrat și lucrez fac parte din Marile Întâlniri. De fapt, zilnic am parte de Mari Întâlniri, învățând lucruri noi și bucurându-mă că suntem atât de frumoși și de dornici de calea desăvârșirii. Nu sunt genul care să particularizeze o întâlnire, de accea în fiecare zi, daca vrei să te uiți în jurul tău, ai parte de acestea. Și ce trebuie sa te faci?! Să le consumi la maximum!

„MUZEUL ASTRA ESTE PARTE IMPORTANTĂ DIN CASA MEA ȘI VIAȚA MEA”

– Ce profesie v-ați dorit și cum ați ajuns să fiți manager cultural?
Am terminat Facultatea de Litere, Istorie și Teologie la Universitatea de Vest din Timișoara, fiind licențiat în Teologie și Istorie. Doream să lucrez într-un muzeu de istorie, dar destinul mi-a îndreptat pașii spre Sibiu și așa am fost acceptat la Muzeul ASTRA. Am început ca muzeograf, dar revelismul meu și alte competențe m-au dus spre o zonă a leadershipului, iar din 2007 fac și dezvolt managementul cultural și mai de vreo 4 ani – leadershipul cultural! La Muzeul ASTRA, am început ca muzeograf, munca de teren fiind cea mai plăcută pentru mine. Eu trăisem ceea ce Muzeul prezenta în expoziția în aer liber, deci m-am integrat rapid ca și cum eram acasă. Și așa m-am comportat și mă comport. Muzeul ASTRA este parte importantă din casa mea și viața mea. Treptat am avansat în funcții de șef birou, șef secție, director muzeu în aer liber și apoi, din 2014, director general. În paralel am dezvoltat competențe pe ceea ce înseamnă desvoltarea rurală prin prisma tursimului cultural, peisajul cultural fiind o noțiune care încă nu este asumată și bine percepută la nivel național, mai ales la nivelul factorilor decizionali. Apoi, experiența dobândită în proiectele internționale și-a pus inevitabil amprenta pe modul meu de gândire și de dezvoltare. Vedeam la parteneri resurse mai reduse decât ale noastre, dar dezvoltate și comunicate foarte eficient. Am zis așa: noi avem resurse mult mai bune și mai diverse, de ce ne batem joc de ele?! Mă refer la cele specifice valorilor patrimoniale materiele și imateriale din mediul rural. Și, cu echipa mea faină, am început dezvoltarea de noi programe culturale, numărul de vizitatori crescând de la 230.000 în 2014, la 635.000 în 2019, deci drumul era unul foarte bun. Cred cu tărie și ofer exemplul nostru, că România, nu doar în instituțiile de cultură are nevoie de leadership, ci la toate nivelurile de funcționare ale statului român.

– Sunteți consilier onorific al Ministrului Culturii, Dna. Raluca Turcan. Această funcție a venit ca o consecință a performanței Dvs. în management cultural?
În mod sigur, da. Dar Doamna Ministru mă cunoștea de la Sibiu și, având la un moment dat un eveniment comun de organizat, probabil a recunoscut competențele mele. Și sunt recunoscător, eu nefiind înregimentat în vreun partid, că mi-a dat credit și se pot observa, se pot simți rezultatele concrete ale colaborării noastre. Știu că ceea ce s-a întamplat în mandatul domniei sale e greu de egalat de ceea ce a fost în trecut sau va fi în viitor. Probabil e unul dintre cei mai buni 3 minștri ai Culturii din România postedecembristă, ultimii doi fiind în deceniul al doilea al secolului XXI. E o persoană neobosită și bine intenționată. Cât va fi nevoie de expertiza mea, voi fi alături cu tot ceea ce știu și pot.

„CRED CĂ SUNTEM ÎN PRIMELE 3 MUZEE CU PROFIL ETNOGRAFIC, ÎN AER LIBER DIN EUROPA”

– Sunteți Directorul General al Complexului Muzeal ASTRA din Sibiu. Unde l-ați adus în prezent? La ce nivel de performanță?
Ne-am găsit reciproc, dinante de a fi director general. L-am dus în prezent pe cele mai înalte culmi ale muzeografiei sau muzeologiei europene, cu o echipă fantastică care își merită cu prisosință locul în istorie. Cred că suntem în primele 3 muzee cu profil etnografic, în aer liber din Europa, în momentul de față. Argumentez cu poziția recunoscută la nivel internațional, proiectele implementate și rezultatele de până acum. Momentul 2014 a fost oportun, contextul fiind prielnic, starea economică a României fiind bună, iar noi eram în plină implementare a proiectului Nr. 2 finațat prin Fondurile SEE. De aici se schimbă viziunea Muzeului ASTRA și politica de dezvoltare a infrastructurii culturale și a programelor. În același timp, investiția în cea mai importantă resursă! Resursa umană a instituției. Am plecat pe acest drum și nu am greșit. În 2016 am inaugurat clădirea de la poarta principală, dar și programul cultural, nou dezvoltat în cadrul proiectului mai sus menționat. Practic 3,7 milioane de euro care au dezvoltat atât infrastructura culturală a muzeului, dar și programele culturale! De aici s-a născut Fenomenul ASTRA, prin carisma și profesionalismul subsemnatului, optimismul, diplomația și felul meu de a fi. Care fost rezultatul? Marele premiu european din 2019! Deci, la Muzeul ASTRA VORBELE SUNT FAPTE. Devenisem o prezență constantă la evenimentele de profil din Europa, pentru și cu patrimoniu și produsele culturale aferente, iar Leipzig ne-a dat, la evenimentul organizat acolo – probabil cel mai mare eveniment de patrimoniu din Europa, medalia de aur. De fapt, ceea ce noi prezentam era modul în care valorile tradiționale din ruralul României pot contribui la o dezvoltare sustenabilă a societății. Mesajul și practica demonstrau că politicile euopene în materie de mediu, Tranziția verde, Waste Management și SDGs sunt parte a ruralității din Europa, noi oferind exemplul României prin produsele culturale dezvoltate. În acest fel, drumul construit de atunci continuă și acum și oferă exemple concrete! Da, sunt mandru de ceea ce sunt, ca Moț, ca om de Cultură, ca manager, ca român, și așa îmi inspir și echipa și pe cei de lângă mine, iar rezultatele până la urmă vorbesc de la sine. În România, la nivelul sectorului Cultural, atât public cât și privat se impune o schimbare. Nu e suficient exemplul nostru, ci trebuie cât mai multe entități să dezvolte altfel ideea de produs cultural pliat pe nevoile contemporane, dar și pe educarea publicului. Când vom fi asumați de comunitatea în care existăm ca instituții de Cultură, atunci vom fi altfel ascultați de factorul sau factorii decizionali. Cred că înțelegem greșit diplomația culturală și trăim în bula noastră, probabil pe un piedestal…. Dacă învățăm și ne asumăm că patrimoniul este moștenirea țării, iar noi îl gestionăm și obligatoriu trebuie să îl valorizăm, dacă înțelegem că strategiile existente, bune de altfel și aplicabile, trebuie să fie direcția noastră viitoare, atunci pe termen scurt veți vedea o altă față a sectorului Cultural din România, vital pentru dezvoltarea organică a societății.

– Cum ați primit propunerea pentru acest post și ce v-a convins să acceptați?
Nu a fost o propunere, a fost un concurs și a fost o decizie luată în 2014, la 31 de ani!

– Ce are unic Muzeul Astra din Sibiu?
Locația, energia emanată de patrimoniul expus, pasiunea echipei și dorința de a arăta că în România se poate! Și se poate la cel mai înalt nivel! Și da, și cel care îl conduce!

– Sunteți, de asemenea, Președinte al Rețelei Naționale a Muzeelor. Ce proiecte aveți, din această calitate?
O reformă totală a Rețelei și dezvoltarea de strategii aplicabile pentru sectorul Cultural de stat și privat! Instrumentele de finanțare pentru sectorul Cultural, cu indicatori calitativi cuantificabili și cu efecte imediate sunt prioritare pentru perioada următoare. Susținerea Codului Patrimoniului odată ce intră în procedura de avizare este proiritate pentru RNMR, legea salarizării unitare deja bine articulată în sectorul Cultural, Ministrul Culturii, Doamna Raluca Turcan și echipa Ministerului fiind convinși de echilibrarea cerută de Rețea pentru sectorul Cultural public și eficientizarea managementului din sectorul public sunt principalele direcții asumate pentru care voi da tot ce am ca resurse. Sunt obligatorii, dacă dorim să vedem exemple ca ASTRA în sectorul cultural din România, unde cu câteva excepții, dominăm indiferent de specificul instituțiilor.

– Sunteți priceput în marketing cultural. Cum mențineți balanța echilibrată între ambalaj și produs? Adică… reușiți să nu vă lăsați furat de posibilitatea de „cosmetizare” a realității în media? Cât de important este să nu creezi așteptări mai mari despre un produs cultural decât posibilitatea acestuia din realitate?
E foarte ușor sa devii comercial! Dar misiunea noastra primordială, în acest secol al provocărilor este să facem societatea să înțeleagă că ceea ce gestionăm noi este moșternirea lor, a țării și a urmașilor! Pentru ca acest fapt să fie realizabil trebuie să croim un program bine fundamentat, ușor de consumat și de asumat!Noi nu cosmetizăm! Muzeul ASTRA este un fenomen! Comunitatea este parte din acest fenomen!

– Sunteți apreciat și pentru diversificarea formelor de finanțare în sectoarele creatoare și creative. Într-o lume în care Cultura se plânge de lipsa banilor, dumneavoastră cum reușiți?
Foarte simplu! Muncim! Vrem! Putem! Și știm! E foarte ușor dar, din păcate, se pare că este o normalitate să stai cu mâna întinsă în fața autorității tutelare. Este o rețetă falimentară. Suntem, la ora actuală, o generație nouă în sectorul Cultural, o generație care dorește și reușește să dezvolte! Acest exemplu trebuie exportat la nivel național. Societatea are nevoie de instituții ale statului dornice să servească, dezvolte și să ofere starea de bine! Lipsa banilor este o problemă, dar există alternative. Reduse pentru nevoile existente, dar există. Uitați-vă la Unitatea de Mangement a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, la finanțările gestionate de ei, noile instrumente de finanțare dezvoltate de actualul Ministru al Culturii, dar și cele creionate de fostul ministru și modul în care în ultima perioadă Minsterul Finanțelor a înțeles că investițiile în Cultură sunt cuantificabile pe termen mediu și lung. Aici, probabil alții din zona de decizie pot oferi mai multe informații, eu nu fac decat să constat o realitate și să o expun.

„TREBUIE SĂ AVEM GRIJĂ CU GRANIȚA DINTRE IDENTITATE, VALORI IDENTITARE ȘI NAȚIONALISM”

– Cât de atractivă este „identitatea națională”?
Hmm! Aici trebuie să avem grijă cu granița dintre identitate, valori identitare și naționalism! Noi garantăm autenticitatea valorilor patrimoniale materiale și imateriale din România!

– Considerați că prețurile biletelor pentru muzeele din România sunt corecte?
Depinde! Dar în acest moment, la nivel național, cred că este un echilibru!

– Dar oferta culturală este aliniată la ceea ce se întâmplă în plan internațional?
Destul de scăzut. Aici sunt multe de spus…

– Sibiul este o destinație de interes, de când a fost Capitală Europeană a Culturii. Și Politicul a fost un plus… Credeți că ați fi reușit aceeași performanță într-un alt oraș?
Eu? Da! Oriunde! Pasiunea și dăruirea, energia mea ar face ca fenomenul muzeal sa fie la fel de atins peste tot unde aș fi putut fi!

– Ați simțit spriinul Politicului!
Avem o clasă politică matură! Livrăm rezultate, livrăm dezvoltare, dezvoltăm Educația, arătăm prin exemple efectele educaționale ecoomice, sociale și deci ar fi culmea să nu fim sprijniți!

– E riscant să vă asumați public aprecierea pentru o anumită culoare politică?
Nu! Dar deocamdată nu fac politica!

– Vă gândiți să intrați în politică odată cu valul 2024?
Nu! Exclus!

–  Cât de important este să vă construiți imaginea personală ca brand puternic pentru credibilitatea pe care trebuie să o oferiți în fiecare dintre funcțiile de pe cartea dumneavoastră de vizită?
Eu am crescut și voi crește odată cu Muzeul ASTRA. Nu fac nimic pentru a crește eu, doar îmi fac datoria!

– Care este muzeul dumneavoastră preferat din România?
Muzeul în aer liber din Sighetul Marmației și Muzeul Hărților din București, Muzeul Satului Dimitrie Gusti și mai câteva printre preferatele mele! Cel mai iubit și parte a vieții mele e Muzeul ASTRA!

– Dar cel care comunică cel mai bine?
În afară de Muzeul ASTRA, cred că Muzeul Hărților din București și Muzeul Bruckenthal! Îmi plac postările Muzeului Țăranului Român și ale Muzeului de Artă Contemporană din București, și, mai nou, al Muzeului de Artă din Timișoara. Bineînțeles și instituțiile din Artele Spectacolului, Opera Națională, Teatrul Radu Stanca.

– Ce manager cultural apreciați?
Cristina Toma de la Muzeul Hărților, Costache Daniel de la Muzeul Județean Buzău, Emil Ursu de la Muzeul Bucovinei, Florin Ridichie de la Muzeul Olteniei, Paulina Popoiu de la Muzeul Satului, Daniel Jinga de la Opera Națională din București, Constantin Chiriac de la Teatrul „Radu Stanca” și Cristian Lupeș de la Filarmonica din Sibiu. Și ar mai fi vreo trei, două doamne și un domn.

– Apropo, există prietenii între managerii culturali?
Da! Și sunt constructive!

– Luați în considerare posibilitatea de a vă muta în București pentru proiecte mai ambițioase?
Probabil. În 3-4 ani trebuie să las Muzeul ASTRA pe o altă cale a dezvoltării și noi provocări mă așteaptă să le duc la bun sfârșit.

– Ce pasiuni aveți?
Vânătoarea, lectura, drumețiile.

– Ce vă emoționează?
Copiii din zonele vulnerabile! Foarte mult!

– Care ar fi informația care vă descoperă într-o altă lumină?
Hmm. Nu știu…

– Cea mai frumoasă zi din mandatul de manager la ASTRA?
Când am văzut rezultatele din callul 3 pe fondurile SEE că am luat proiectul Centrul de Activități și Resurse Regionale, al treilea al meu copil.

„DEZNĂDEJDE?! NICIODATĂ!”

– Dar cea mai plină de provocări, de deznădejde?
Deznadejde?! Niciodată!

– Ce ați vrea să știe cei care vizitează Muzeul?
Că își vizitează, de fapt, moștenirea lor!