AcasăEconomieComisiile de specialitate ale Parlamentului European au adoptat Mecanismul de Redresare şi...

Comisiile de specialitate ale Parlamentului European au adoptat Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă

 Rezultatul votului a fost de 78 de voturi „pentru”, 5 „împotrivă” şi 13 abţineri.

 

Raportul privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, coordonat de europarlamentarul Siegfried Mureşan (PNL / PPE) din poziţia de coraportor, prevede alocarea a 672,5 miliarde de euro în următorii trei ani pe care ţările membre îi vor folosi pentru finanţarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă, arată un comunicat de presă al eurodeputatului.

 

Suma totală pe care o va primi România din acest mecanism este de aproximativ 30,5 miliarde de euro.

 
„Prin votul de astăzi, am confirmat în comisiile de specialitate ale Parlamentului European acordul politic pe mecanism la care am ajuns în luna decembrie între echipele de negociatori ale Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene. Este foarte important că am reuşit să dăm acest vot fără întârziere, încă din primele zile ale anului. Mai urmează, acum, doar votul final din plenul Parlamentului European de la începutul lunii februarie după care mecanismul intră în vigoare şi devine literă de lege. Majoritatea largă obţinută la votul din comisiile de specialitate arată că nu vom avea surprize şi că legea va trece şi de plenul Parlamentului European în forma negociată”, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureşan, coraportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

 

Europarlamentarul PNL a adăugat că banii europeni vor putea fi folosiţi în dezvoltarea infrastructurii în România şi proiecte care vor face tranziţia la o economie verde.
 
„Raportul legislativ adoptat astăzi cuprinde toate lucrurile bune pe care le-am obţinut anul trecut în negocierile privind Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Cuprinde, în primul rând, posibilitatea de a finanţa din acest mecanism toate tipurile de investiţii pe care România şi le-a propus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Sunt investiţii care vor contribui la îmbunătăţirea vieţii de zi cu zi a fiecăruia dintre noi. Vom avea posibilitatea de a folosi aceşti bani în proiecte de infrastructură vitale României, în proiecte care contribuie totodată la tranziţia spre o economie verde şi la digitalizarea ţării. Vom putea investi în alte proiecte majore care au ca obiectiv digitalizarea şi reducerea poluării, vom putea folosi aceşti bani pentru întărirea sistemului medical, pentru îmbunătăţirea sistemului de învăţământ şi pentru creşterea calităţii serviciilor publice din România. Nu în ultimul rând, vom putea sprijini mediul de afaceri să se redreseze după pandemie şi să se dezvolte pentru a crea noi locuri de muncă în România”, a mai spus Mureşan.

 

El a mai precizat că prefinanţarea pentru Româniava fi de 3,95 miliarde euro, comparativ cu 3.04 miliarde euro cât era prevăzut iniţial.
 
„În al doilea rând, raportul prevede acordarea ţărilor membre a unui avans de 13% din alocarea totală prevăzută prin mecanism. Dacă iniţial Consiliul Uniunii Europene propusese un avans – adică o prefinanţare – de 10% din suma totală, acest procent a crescut la 13%, ca urmare a propunerii Parlamentului European făcută la solicitarea mea, pe care am apărat-o de-a lungul întregului proces de negociere. Acest lucru înseamnă că, de îndată ce Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României va fi aprobat oficial, prefinanţarea primită de ţara noastră din acest mecanism va fi 3,95 miliarde de  euro, faţă de 3,04 miliarde cât era prevăzut iniţial. Astfel, oamenii vor simţi mai repede beneficiile investiţiilor din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă” a completat liberalul. 

Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de 672,5 miliarde de euro, este cel mai important pilon al Planului European de Redresare de 750 de miliarde de euro.
 
Mecanismul va finanţa planurile naţionale de redresare şi rezilienţă ale ţărilor Uniunii Europene şi va avea 6 direcţii prioritare de finanţare: digitalizarea, ecologizarea, competitivitatea şi coeziunea economică (adică sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, a industriei, a antreprenorilor), coeziunea socială şi teritorială, întărirea instituţiilor publice (inclusiv modernizarea şi creşterea capacităţii spitalelor pentru a gestiona mai bine pandemia) şi proiecte pentru tineret.

Ultimele Articole