redictibilitate, stabilitate, claritate. Acestea sunt principalele avantaje ale adoptării legii bugetului de stat în anul anterior intrării în vigoare. Alegerile şi încăpăţânarea politicienilor au stricat însă toată liniştea economiei româneşti. Astfel, noua criză ridică numeroase semne de întrebare la care, deocamdată, nimeni nu poate să răspundă.

2017 începe cu reduceri de taxe

În primul rând, trebuie spus că trei măsuri pe care PSD nu le-a luat în calcul la prezentarea proiecţiei bugetare pentru 2017 au intrat deja în vigoare. La acestea se adaugă şi reducerea TVA cu un punct procentual, de la 20% la 19%, măsură intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2017. Liviu Dragnea i-a cerut, imediat după câştigarea alegerilor,premierului Dacian Cioloş să le amâne, dar, după o perioadă de gândire, acesta a refuzat. Este vorba despre eliminarea taxei pe construcţii speciale, cunoscută de publicul larg ca taxa pe stâlp,eliminarea supraaccizei la combustibil şi la plafonarea bazei de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate (CASS) la cinci salarii medii pe economie.

Prin urmare, în momentul în care va fi investit, viitorul guvern PSD-ALDE va avea de luat o decizie complicată: va reintroduce “taxa de stâlp” şi supraaciza sau va renunţa la o serie de măsuri din programul din campania electorală, cum ar fi, de exemplu, creşterea salariilor şi pensiilor. Cert este că, oricât de repede s-ar ieşi din actuala criză, companiile sunt deja bulversate. Cele mai multe deja şi-au făcut bugetele pentru 2017, iar calculele le sunt date peste cap. Prin urmare, şi semnalul dat oamenilor de afaceri din România şi potenţialilor investitori străini este unul cât se poate de prost, lipsa predictibilităţii fiind o problemă mult mai gravă decât nivelul taxelor. Toate lucrurile ar fi fost rezolvate dacă ar fi fost adoptată legea bugetului de stat pe 2017, dar fără un nou guvern acest lucru nu este posibil, scrie capital.ro.