În timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) dă drumul tiparniței pentru a cumpăra datoriile țărilor din zona euro în ideea de a scăpa de deflație, motorul economiei americane funcționează la turație maximă, fără să dea semne de oboseală.
„Dolarul american a crescut în raport cu toate monedele, inclusiv față de euro. Acest lucru reflectă percepția investitorilor care mizează pe creșterea economiei americane și mai puțin pe cea a UE. Economia SUA arată o revenire și o consolidare a acestei reveniri, în timp ce în UE viitorul este incert. Alegerile din Grecia și Spania pun sub semnul întrebării viitorul comun european. De aceea, investitorii se îndreaptă spre zone mai sigure“, ne-a spus Aurelian Dochia, membru în CA al BRD Finance.
Aceeași opinie o are și Radu Crăciun, economistul-șef al BCR: „Aprecierea dolarului se datorează politicilor monetare divergente existente între SUA și zona euro. Acestea reflectă situațiile diferite în care se află cele două economii: pe de o parte, economia SUA dă semne suficient de puternice de însănătoșire, iar pe de altă parte, economia zonei euro se confruntă cu pericolul deflației, adică al inflației negative și al stagnării economice“.
Crăciun arată că, în aceste condiții, „tipărirea“ de euro de către BCE pentru achiziția de titluri de stat ale țărilor din zona euro nu va face decât să pună o și mai mare presiune în direcția aprecierii dolarului față de euro și, în consecință, față de leu.
Reamintim că, la sfârșitul săptămânii trecute, BCE a anunțat că va lansa în martie un program extins de achiziţii de active în zona euro, în valoare lunară de 60 miliarde euro, program care va totaliza 1.080 miliarde euro până în septembrie 2016 şi care va include cumpărarea de obligaţiuni guvernamentale. De asemenea, tot săptămâna trecută, francul elvețian a atins un nivel-record după ce Banca Centrală din Țara Cantoanelor a decis să renunțe la plafonul minim de 1,2 franci pentru un euro, anunț ce a bulversat piețele financiare internaționale. Pe acest fond moneda unică europeană a cunoscut o depreciere importantă în raport cu francul elvețian, în timp ce dolarul s-a întărit.
Economistul-șef al BCR arată că, în acest context, unii câștigă și alții pierd: „Câștigă cei care au exporturi denominate în dolari și pierd cei care au importuri denominate în moneda americană sau care au credite luate în dolari. Din fericire, scăderea dramatică a prețurilor la petrol, altminteri denominate în dolari, face ca nota de plată pentru importurile energetice ale României să nu fie afectată de scumpirea dolarului american. De ce? Fiindcă țițeiul s-a ieftinit mai mult decât s-a întărit dolarul“.
Prețul petrolului, sub semnul incertitudinii
Moartea regelui Abdallah poate provoca o schimbare semnificativă a politicii petroliere saudite. Arabia Saudită a refuzat până în prezent să îşi reducă producţia, contribuind la menţinerea unei oferte abundente şi la scăderea preţului. Ministrul petrolului din Arabia Saudită, Ali al-Naimi, a declarat recent că Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) nu va reduce producţia de petrol, chiar dacă preţul barilului va scădea până la 20 de dolari. „Nu este în interesul producătorilor din OPEC să reducă producţia, indiferent de preţ. Indiferent dacă scade la 20, 40, 50 sau 60 de dolari. Nu este relevant“, a precizat al-Naimi, liderul de facto al OPEC. Acesta a nuanțat: „Vrem să spunem lumii că ţările care au o eficienţă înaltă a producţiei de petrol sunt cele care merită să aibă o cotă de piaţă mare. Dacă preţul scade, scade… Alţii vor avea mult de suferit înainte ca pe noi să ne afecteze în vreun fel“.
Reducerea prețului petrolului determină companiile energetice să-și revizuiască programul de investiții. Lukoil, al doilea mare producător de petrol din Rusia, a anunțat că își va reduce investiţiile din acest an cu circa 10%, respectiv cu 1,5 miliarde de dolari, din cauza scăderii cotaţiilor ţiţeiului, a declarat, la Davos, directorul general al grupului, Vagit Alekperov, conform Bloomberg.