Cele mai importante schimbări aduse Directivei

1. Introducerea unui card profesional european va oferi specialiștilor recunoaştere mai uşoară şi mai rapidă a calificărilor lor, facilitându-le şi mobilitatea temporară. Cardul va fi disponibil funcţie de necesităţile exprimate de diferitele profesii. Cardul presupune o procedură de recunoaştere optimizată efectuată în cadrul Sistemului de Informare al Pieţei Interne (IMI) şi va lua forma unui certificat electronic care să permită profesioniştilor prestarea de servicii sau stabilirea într-un alt stat membru.

2. Îmbunătăţirea accesului la informaţiile privind recunoaşterea calificărilor profesionale. Cei care solicită recunoaşterea calificărilor lor profesionale ar trebui să se poată adresa unui punct unic de contact, fără să fie obligaţi să apeleze la diferite organisme guvernamentale. Acest punct unic de contact ar trebui să fie Ghişeul Unic, creat în temeiul directivei privind serviciile, care va permite cetăţenilor să obţină dintr-un singur loc informaţiile cu privire la documentele necesare pentru recunoaşterea calificărilor lor, precum şi să efectueze online toate procedurile de recunoaştere a calificărilor.

3. Actualizarea cerinţelor minime de formare profesională pentru medici, stomatologi, farmacişti, asistente medicale, moaşe, medici veterinari şi arhitecţi. Cerinţele minime de formare profesională pentru aceste profesii au fost armonizate acum 20 sau 30 de ani. Ele au fost actualizate pentru a reflecta evoluţia acestor profesii şi a studiilor din domeniile respective. De exemplu, nivelul de bază al studiilor iniţiale necesare pentru asistentele medicale şi moaşe a fost actualizat la 12 ani de învăţământ general, faţă de 10 ani, până acum.

4. Introducerea unui mecanism de alertă pentru profesioniştii din domeniul sănătăţii care beneficiază de recunoaşterea automată. Concret, autorităţile competente ale unui stat membru vor fi obligate să alerteze autorităţile competente din toate celelalte state membre în privinţa profesioniştilor din domeniul sănătăţii cărora li s-a interzis să-şi exercite activitatea profesională de către o autoritate publică sau de către o instanţă judecătorească. Schimbare importantă, pentru că s-au înregistrat cazuri în care medicii cărora li se interzisese să profeseze în statul membru de origine au plecat în străinătate pentru a munci, fără ca alte state membre să fie informate cu privire la interdicţie.

5. Introducerea unor cadre comune şi a unor teste comune de formare, care să înlocuiască platformele comune, ar trebui să permită extinderea mecanismului de recunoaştere automată şi la alte profesii. Profesiile interesate ar putea beneficia de recunoaşterea automată pe baza unui set comun de cunoştinţe, aptitudini şi competenţe sau pe baza unui test comun care să evalueze capacitatea profesioniştilor de a exercita o anume profesie.

6. Directiva introduce un nou mecanism pentru a se asigura transparenţă şi justificare a profesiilor reglementate printr-o cerinţă specifică de calificare. Statele membre vor trebui să furnizeze o listă a profesiilor pe care le reglementează şi să justifice necesitatea reglementării acestora, procedură urmată de un exerciţiu de evaluare reciprocă, facilitat de Comisia Europeană.