„Aproape toată campania a fost finanţată din subvenţii publice, ceea ce din perspectiva competiţiei publice, adică de a avea partide care se chinuie să strângă bani şi să fie într-o competiţie, acest fapt transformă competiţia într-o finanţare publică, partidele devin practic finanţate de la stat, ceea ce nu credem că pe termen lung poate avea un efect foarte bun, pentru că, practic, se rupe legătura cu cei de la care încerci să strângi bani, cu electoratul. Practic orice partid nou, care intră pe piaţă, nu are resursele astea, nu mai e competiţie”, a spus Pârvu, care a prezentat un raport de observare a alegerilor europarlamentare şi a referendumului – „Fiecarevot”, realizat de mai multe ONG-uri.

Potrivit raportului, la europarlamentare au existat contribuţii totale de 95 de milioane de lei, din care 43,7 milioane sunt finanţare privată şi 51 de milioane sunt finanţare publică şi doar 2.600.000 lei au fost declaraţi pentru referendum de PNL.

„Putem discuta despre legătura dintre subvenţii şi finanţarea partidelor politice. Subvenţiile au crescut foarte mult în ultimii ani, în condiţiile în care, de exemplu, în 2012, subvenţia totală pe toate partidele a fost un milion de euro, anul trecut a fost de 37 milioane de euro. Limita maximă la care ar fi putut ajunge anul acesta, de exemplu, este 400 de milioane de lei, nu s-a ajuns la acea limită”, a precizat Pârvu.

El a arătat că, în urma monitorizărilor, s-a observat că o mare parte din banii care au fost investiţi în campania electorală provin din subvenţii.

„Una dintre recomandări ar fi să existe o limită, noi am pus 30%, nu există un standard internaţional, să nu poţi să pui mai mult de 30% din banii din subvenţii pentru campania electorală şi la aceste alegeri, pentru prima dată, s-au putut folosi banii din subvenţii pentru campania electorală. Conform legii, dacă treci de 3%, primeşti banii înapoi ca şi competitor electoral, de la stat. Sunt nişte bani care provin de la stat, deci practic statul finanţează toate campaniile electorale fără a mai fi nevoie de un efort şi aici nu vorbim de rambursări, ci de bani direct în bugetul partidelor”, a explicat Septimius Pârvu.

El a subliniat că, din datele pe care organizaţia le deţine, nu a fost identificat „un efort sistematic de fraudare a alegerilor europarlamentare” din acest an.

Expert Forum a avut, la alegerile din 26 mai, aproximativ 1.200 de observatori în 627 de secţii de votare la procedura de deschidere, în 2.547 de secţii în timpul votării şi în 577 de secţii la procedura de închidere. AGERPRES