Deputatul Cătălin Drulă, fost consilier pe probleme de transport al premierului Dacian Cioloș, a făcut o radiografie a lucrărilor la inelele de centură ale Bucureștiului și nu s-a sfiit să utilizeze cuvinte grele precum gaură neagră, rușine națională. Potrivit acestuia, până în 2016 nu s-a pus problema utilizării banilor europeni pentru inelele Capitalei ci au fost alese soluțiile parteneriatului public privat sau banii de la buget, mai puțin controlabile de către autorități. În 2016, s-au strâns însă 1,7 miliarde de euro – fonduri europene nerambursabile pentru un proiect integrat cu două inele concentrice. ”Beneficii de 13 miliarde de euro, o rată de rentabilitate de 30% (probabil cea mai rentabilă investiție publică din România, dublu față de autostrada Sibiu-Pitești) și un calendar de implementare de 6-7 ani. Proiectul prevede construirea completă a inelului de autostradă A0, lărgirea la 4 benzi a actualei centuri pe partea de SV (între DN5 și A1), îmbunătățirea prin denivelare a tuturor intersecțiilor din partea de SE (între DN5 și A2), finalizarea dublărilor existente pe nord (A1-DN7 și DN2-A2), precum și realizarea pasajelor Mogoșoaia, Domnești, Berceni și Oltenița. Au trecut 3 ani. Azi ar fi trebuit să avem jumătate din inelele Bucureștiului finalizate conform calendarului, dar din păcate ele s-au împiedicat pe traseu sub guvernările PSD și PNL”, a spus Drulă.

Situația din prezent

Să-l lăsăm pe Drulă să explice cum decurg lucrurile în prezent:

”Deși Autostrada de centură A0 București Sud a fost licitată în vara lui 2017, nici până astăzi nu avem lucrări în teren. Motivul: nu avem exproprieri și autorizații de construire. Pe jumătatea nordică a inelului stăm și mai prost: licitații lansate abia în 2019, ce se târăsc agale, fără să avem vreo perspectivă despre când vom avea un contract semnat. În loc să dureze o lună-maxim două evaluarea ofertelor, stăm cu anii din cauza incompetenței CNAIR.

Pe inelul existent al Bucureștiului, cunoscut ca DNCB lucrurile se prezintă și mai dezastruos.

Mă voi referi în continuare la acest proiect cu acronimul RNCB (Rușinea Națională Centura București). Șoferii care au parcurs drumul măcar o dată, înțeleg de ce.

Din cei 70 de km ai RNCB, doar 20 au fost dublați pe partea de nord între DN7 (Chitila) și DN2 (Colentina) în 2010, însă cu soluții tehnice total nepotrivite pentru un drum atât de aglomerat (intersecții la nivel, treceri de pietoni, accese din curți și depozite direct în centură).

În ultimii ani o bună parte din intersecțiile criminale (posibilitate de viraj stânga peste 4 benzi de circulație) au fost înlocuite cu giratorii (DN1 la Otopeni, Ștefănești, Tunari), însă capacitatea de trafic redusă a acestor giratorii a dus la ambuteiaje consistente.

La intersecția de la Mogoșoaia (sens giratoriu) cifrele de trafic extrem de ridicate au convins într-un final CNAIR să liciteze un pasaj suprateran pe centură: licitație lansată în 2017, contract semnat în 2018, însă multe bâlbe și blocaje în faza de proiectare au condus la eternele întârzieri, lucrările începând abia în primăvara acestui an.

Contractul pentru dublarea RNCB între DN7 (Chitila) și A1 (Militari) semnat în 2011 a avut aceeași soartă zbuciumată, cu soluții dezastruos proiectate în special la intersecții, modificate în repetate rânduri, exproprieri nefinalizate nici până astăzi, o ”inaugurare” în 2017 fără strat de uzură (nu există nici astăzi, se circulă pe stratul intermediar!) de către ministrul Cuc de la PSD.. Contractul a fost reziliat în 2019 la 86% stadiu fizic, nefiind relicitată finalizarea lucrărilor până astăzi. Nici măcar o expertiză a lucrărilor existente nu au fost în stare de un an de zile să facă!

Proiectantul sectorului DN7-A1 (cu soluțiile sale chinuite de anii ‘60) este actualmente director adjunct în CNAIR. Recent, pe 4 mai, a ”inaugurat” cu surle și trâmbițe începerea lucrărilor pe celălalt sector nordic nefinalizat între DN2 (Colentina) și A2. A doua zi, pe 5 mai, PRO TV nu a găsit nici țipenie de muncitor pe șantier. Vorbim de un proiect lansat în 2011, reziliat în 2015 și relansat abia în acest an. 5 ani în care lucrările au stat abandonate.

Pe partea de sud a Rușinii Naționale, lucrurile stau și mai rău (dacă vă puteți imagina). Este cea mai întârziată parte din proiectul integrat cu fonduri europene nerambursabile. Nu pare că e nimeni în CNAIR sau minister care să înțeleagă ce importantă este investiția acolo.

Dublarea centurii între A1 și DN5 (sfertul de cerc din sud-vest) nu a fost lansată în licitație, deși este inclusă în proiectul integrat finanțat din fonduri europene.

Aceeași soartă o au și intersecțiile îmbunătățite de pe sectorul sud-estic DN5-A2, cum ar fi cea de la Splaiul Unirii/Dâmbovița.

Singurele proiecte în derulare (dacă se poate spune așa, după cum veți vedea) de pe acest tronson sunt intersecțiile denivelate de la Domnești, Berceni și Olteniței.

Giratoriul suspendat de la Domnești licitat în 2015 și contractat în 2017 abia a trecut de 2% stadiu fizic. În 4 ani! Exproprierile nu sunt finalizate, relocările de utilități abia ce au fost începute, iar lucrările pentru pasajul propriu-zis reprezintă doar un vis frumos în ritmul actual.

Pasajele de la Berceni și Olteniței licitate în 2017 și contractate în 2019 nu au început nici ele. Ați ghicit: nu avem exproprieri, utilități relocate și în general o companie de drumuri și un minister al Transporturilor care să se ocupe de ele în mod profesionist.

Cam așa arată o radiografie tristă a acestor proiecte ce au 1,7 miliarde de euro finanțare europeană. Proiecte ce ar putea aduce beneficii imense capitalei și zonei metropolitane, dar și traficului de tranzit național. Însă incompetența și lipsa de interes au transformat centura Bucureștiului în cea mai mare rușine a infrastructurii de transport acestei țări.”