Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă, conform unui comunicat emis de agenția de evaluare financiară, transmite Agerpres.
Ratingul „BBB minus” al României este susținut de apartenența la Uniunea Europeană și de intrările de capital care contribuie la convergența veniturilor și stabilitatea finanțelor externe. PIB-ul per capita și guvernanța României sunt peste media altor țări cu rating similar. Cu toate acestea, această soliditate este contrabalansată de deficitele gemene, bugetar și de cont curent, de amploare și persistente, de creșterea rapidă a datoriei publice, de polarizarea politică și de nivelul relativ ridicat al datoriei externe nete, conform raportului agenției.
Agenția subliniază provocările fiscale și politice ale țării, în contextul unui deficit bugetar ridicat și al unei creșteri economice lente
Perspectiva negativă reflectă deteriorarea semnificativă a finanțelor publice, evidențiată de deficitul fiscal ridicat și creșterea rapidă a raportului datorie guvernamentală/PIB. Deși incertitudinile politice s-au diminuat și noul Guvern a lansat un pachet ambițios de consolidare fiscală, riscurile legate de consolidarea fiscală pe termen mediu rămân considerabile, din cauza creșterii economice lente, dificultăților de implementare, povarei fiscale și polarizării politice, avertizează Fitch.
„Incetitudinile politice s-au redus semnificativ de la ultima revizuire a ratingului din februarie 2025. Nicușor Dan, un politician independent și pro-UE, a câștigat alegerile prezidențiale din mai, în fața candidatului populist George Simion. A fost formată o coaliție guvernamentală pro-occidentală, din patru partide, cu o majoritate confortabilă și sprijinul președintelui”, subliniază comunicatul.
Un pachet ambițios de consolidare fiscală a fost adoptat rapid în iulie, ca urmare a colaborării între președinte și Guvern. Totuși, dificultăți politice semnificative rămân, incluzând costurile socio-economice ale ajustării fiscale, tensiunile din cadrul coaliției guvernamentale și susținerea partidelor populiste de extremă dreapta. În plus, cele două mari partide din coaliție, PNL (centru-dreapta) și PSD (centru-stânga), au convenit ca Ilie Bolojan să cedeze funcția de premier PSD în 2027, ceea ce ar putea adăuga incertitudini politice.
România a început consolidarea fiscală dintr-o poziție de început extrem de slabă în 2024, când deficitul general guvernamental fiscal era de 9,3% din PIB. După măsurile adoptate la finalul anului 2024 de fostul Guvern, impactul bugetar al pachetului din iulie este estimat la aproximativ 1% din PIB în 2025, cu măsuri precum creșterea TVA-ului (2 puncte procentuale pentru rata standard, între 2 și 6 pp pentru rata redusă), începând din august 2025, ca principala sursă de venituri. De asemenea, noi măsuri de înăsprire fiscală sunt prevăzute pentru ianuarie 2026, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public pentru încă un an.
Totuși, Fitch estimează că deficitul general guvernamental al României va rămâne printre cele mai ridicate dintre țările cu rating 'BBB', previzionând o scădere a deficitului la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027. Aceste previziuni iau în considerare efectele secundare, precum impactul negativ al înăspririi fiscale asupra PIB-ului. Guvernul continuă să pregătească măsuri suplimentare de consolidare fiscală, în colaborare cu Comisia Europeană, dar acestea nu au fost încă finalizate și nu sunt incluse în previziunile fiscale ale Fitch.
Creșterea economică a României a rămas sub 1% în primul trimestru al anului 2024, ceea ce indică dificultăți semnificative între consolidarea fiscală și creșterea economică în următorii doi-trei ani. Conform prognozelor Fitch, PIB-ul nu va atinge rata potențială de creștere de 2% până în 2027, iar riscurile de scădere sunt controlabile, cu o claritate mai mare privind calea consolidării fiscale care sprijină încrederea și finanțarea externă. Fitch prognozează o creștere de 0,7% în 2025, similară cu cea din 2024, și o stabilizare la aproximativ 1,2% în 2026 și 2027, susținută de fondurile europene și redresarea economiei zonei euro.
Inflația ridicată este un punct vulnerabil pentru ratingul României, fiind amplificată de impactul inflaționist al majorării TVA. Din mai 2021, inflația a depășit constant ținta BNR de 2,5% +/-1pp, iar inflația medie în perioada 2024-2026 este estimată la 6,5%, aproape dublu față de media țărilor cu rating „BBB”.
Datoria guvernamentală generală brută a crescut la 55% din PIB la finalul lui 2024, ușor sub media statelor cu rating 'BBB' de 56%. Având în vedere pachetul inițial de consolidare al Guvernului, Fitch estimează că datoria va continua să crească la 63,4% din PIB în 2027 și ar putea ajunge la 70% până în 2029. Consolidarea fiscală va atenua presiunile asupra datoriei, dar nu va fi suficientă pentru a contracara deficitul extrem de ridicat, avertizează agenția.
Deficitul de cont curent al României s-a adâncit la 8,4% din PIB în 2024, comparativ cu 6,6% în 2023, în urma slăbiciunii exporturilor. Fitch estimează că deficitul de cont curent va scădea sub 7% din PIB până în 2026, pe măsură ce cererea pentru importuri va scădea, datorită consolidării fiscale și scăderii veniturilor reale disponibile. De asemenea, agenția prognozează că datoria externă netă va crește la 26% din PIB în 2027, de la 22% în 2024, mult peste media proiectată pentru statele cu rating „BBB”, care este de 3%.
Fitch avertizează că riscurile pentru ratingul României includ eșecul implementării măsurilor suplimentare de consolidare fiscală, care ar putea afecta stabilizarea datoriei publice pe termen mediu, precum și riscurile negative asupra lichidității și stabilității economice, generate de incertitudinile politice ridicate sau de deficitele persistente.
În schimb, acțiuni pozitive de rating ar putea fi impulsionate de progrese solide în consolidarea fiscală, care să sprijine stabilizarea datoriei ca procent din PIB, și de o reducere a îndatorării externe, asociată cu îmbunătățirea structurii deficitului de cont curent.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
