Astfel, potrivit raportului, GRECO îşi exprimă „îngrijorarea serioasă faţă de anumite aspecte ale legilor privind statutul judecătorilor şi procurorilor, faţă de legislaţia adoptată de Parlamentul României privind organizarea Consiliului Superior al Magistraturii şi faţă de amendamentele aduse codurilor penale”.
GRECO a pregătit acest raport ca urmare a unei decizii luate la reuniunea plenară din decembrie 2017 de a efectua o evaluare de urgenţă a reformelor judiciare din România, „având în vedere că acestea ar putea implica încălcări grave ale standardelor anticorupţie”.
„Raportul notează faptul că amendamentele aduse legilor justiţiei adoptate de Parlament în 2017 nu conţin cele mai controversate propuneri prezentate iniţial în vara anului trecut. Cu toate acestea, GRECO este preocupat de potenţialul impact al acestor legi, inclusiv asupra structurii instanţelor şi a procuraturilor. În pofida importanţei şi a sferei largi a acestor reforme, impactul lor nu a fost evaluat în mod corespunzător, iar procesul legislativ a fost, de asemenea, discutabil”, potrivit raportului.
„GRECO cere României să renunţe la înfiinţarea noii secţii speciale de procurori pentru investigarea delictelor din sistemul judiciar. De asemenea, raportul ia notă de controversatul proces, iniţiat în februarie 2018, privind destituirea şefului biroului specializat al procuraturii anticorupţie (DNA), şi îşi reiterează apelul de luare a unor măsuri de protecţie suplimentare legate de procedurile de numire şi de revocare a procurorilor-şefi de către puterea executivă” se arată în raportul GRECO.
„GRECO este de asemenea critic faţă de amendamentele aduse legislaţiei penale care, dacă vor fi adoptate, ar intra în contradicţie cu angajamentele internaţionale ale României”, se arată în raport.
Printre modificările aduse legilor justiţiei se află şi înfiinţarea unei secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor care să funcţioneze în cadrul Parchetului General. Curtea Constituţională a României a decis în luna ianuarie 2018 că această prevedere este constituţională după ce măsura a fost atacată.
