Deputatul Florin Iordache dorește să de puteri sporite Comisiei Naționale de Prognoză, instituție care a fost trecută recent de la Ministerul Finanțelor la Secretariatul General al Guvernului, acolo unde șef de facto este Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, printr-o lege care să modifice actualele prevederi privind exproprierea. Practic, completările și modificările de substanță au în vedere, conform proiectului lui Iordache, extinderea ariei lucrărilor prin includerea lucrărilor de construcție, reabilitare și modernizare a obiectivelor prevăzute în proiectele de investiții strategice definite ca proiectele cu un impact semnificativ în economie prin valoarea adăugată brută și numărul de locuri de muncă create, precum și proiectele de investiții strategice realizate în parteneriat public-privat. Sunt declarate de utilitate publică lucrările de interes public local de organizare și amenajare a teritoriului și de urbanism, de dezvoltare sau regenerare urbană, potrivit proiectului de strategie de dezvoltare urbană și teritorială. Expropriatorul pentru lucrările de construcție, reabilitare și modernizare a obiectivelor prevăzute în proiectele realizate în parteneriat public-privat este tocmai Comisia Națională de Strategie și Prognoză, controlată de Vâlcov. Legea pe care Iordache vrea să o schimbe, 255/2010, amendată prin 233/2018, nu are incluse reglementări privind investițiile în parteneriat public-privat.
Actuala putere insistă extrem de mult pe acest parteneriat-public privat pentru că se fentează fondurile europene, unde există un control strict al sumelor alocate.
Comisia Națională de Prognoză reprezintă cel mai eficace instrument prin care Darius Vâlcov poate să controleze economia românească. În ultimele luni, această instituție a fost împuternicită cu mai multe sarcini: garantează credite fără dobândă, propune și implementează proiecte strategice și, mai nou, aprobă exproprieri. Astfel, Vâlcov poate gestiona nestingherit viitoarele proiecte realizate în regim de PPP, pentru că instituția a primit atribuţii majore în proiectele strategice în urma adoptării de către Guvernul Dăncilă a OUG 28/2018.
Guvernul României a elaborat o listă de investiții majore în economie, printre care construcția unor căi ferate rapide, de o linie nouă de metrou, de amenajare a Dunării în zona Târgu Măgurele, de construcția unei hidrocentrale lângă Cluj, de resorturi de lux pe Litoral, de o clinică dar și de un spital regional. Anul trecut, Cabinetul Dăncilă a adoptat o hotărâre prin care se aprobă 16 obiective de investiții strategice care urmează să fie pregătite și atribuite în parteneriat public-privat, de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Cel mai scump proiect este de construcție a unei linii ferate de mare viteză București – Craiova/(Sofia) – Timișoara/(Belgrad) – Cluj/(Budapesta). Realizarea liniei ferate de mare viteză, în lungime de aproximativ 1.275 km, va asigura reducerea timpului de legătură dintre Capitală și principalele orașe de pe traseu și va crea posibilitatea realizării unor conexiuni precum Timișoara – Cluj, Craiova – Sofia, Timișoara – Belgrad și Cluj – Budapesta. Pe listă se află și extinderea rețelei de metrou prin realizarea magistralei M7. Se va construi o magistrală de metrou pe ruta Bragadiru – Alexandriei – Colentina – Voluntari, în lungime de 25 km, cu aproximativ 30 de stații, un terminal și un depou, traseu pe care vor circula aproximativ 30 de trenuri. Un alt proiect este extinderea Portului Constanța prin construirea unor terminale suplimentare de operare poate deveni un important punct de atracție pentru investitori și creează premisele pentru operarea de nave de mare capacitate, va conduce la creșterea capacității de transport maritim pentru pasageri și mărfuri, implicit la creșterea volumului schimburilor comerciale.
Un alt proiect se referă la dorință mare a liderului PSD, Liviu Dragnea, și anume amenajarea hidrotehnică a fluviului Dunărea pe sectorul aval de Porțile de Fier I și II, ceea ce va conduce la îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre și la dezvoltarea economică pe termen lung în zona orașului Turnu Măgurele. De asemenea, se va asigura alimentarea cu apă a localităților riverane, acestea nemaifiind dependente de nivelul Dunării. Complexul promis de Dragnea în urmă cu câțiva ani se cheamă la fel cum îl botezase Ceaușescu – Complexului Hidroenergetic Turnu Măgurele-Nicopole. În zona energiei, se preconizează resuscitarea construcției hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești. Aceasta ar urma să fie ridicată pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald. Unitatea este prevăzută să aibă patru grupuri de 250 MW fiecare, iar scopul ei este echilibrarea sistemului energetic național, în perspectiva potențialei intrări în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă. Unii experți în energie susțin însă că prioiectul este unul ineficient, care nu va putea fi amortizat niciodată în condiții de piață. Un alt proiect se referă la construirea unui sistem de resorturi de lux la Marea Neagră – New Costinești. Realizarea de noi spații de cazare la standarde occidentale, prin valorificarea a aproximativ 2,5 km de plajă la Marea Neagră, din zona Costinești – 23 August, va conduce la dezvoltarea economică a zonei, la atragerea de investiții adiacente și, implicit, a turiștilor autohtoni și străini. Proiectul constă în construirea a 4 resorturi de lux, pe o suprafață totală de peste 800 de hectare de teren, dar și a 8 hoteluri de 5 stele cu peste 4.000 de camere. De asemenea, se va realiza construcția unei rețele de drumuri județene care să facă conectarea noii stațiuni de agrement cu drumul național DN39.
