Livrările de gaze rusești către Europa nu vor fi reluate până când sancțiunile împotriva Moscovei nu vor fi ridicate, a anunţat Kremlinul, potrivit Al Jazeera.

Kremlinul a declarat luni că sancțiunile occidentale au fost singurul motiv din spatele deciziei Rusiei de a închide conducta Nord Stream 1. Moscova a declarat inițial că închide conducta, care furnizează gaz în Europa, pentru întreținere.

„Problemele cu pomparea [gazului] au apărut din cauza sancțiunilor impuse țării noastre și împotriva unui număr de companii de către statele occidentale, inclusiv Germania și Marea Britanie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția de presă Interfax. „Nu există alte motive care ar fi putut cauza această problemă de pompare”, a spus el.

„Sancțiuni care împiedică deservirea unităților, care împiedică mutarea lor fără garanții legale corespunzătoare… aceste sancțiuni impuse de statele occidentale au adus situația la ceea ce vedem acum”, a adăugat Peskov.

Comentariul lui Peskov a venit pe fondul unei crize energetice tot mai adânci în Europa, exacerbată și mai mult după ce Gazprom, compania energetică de stat a Rusiei, a anunțat vineri că lucrările de întreținere de trei zile din cauza unei scurgeri de petrol la una dintre turbinele conductei se vor prelungi pe termen nelimitat.

Conducta Nord Stream 1, care este operațională din 2011, este cea mai mare conductă de gaze care transportă gaz între Rusia și Europa de Vest.

Uniunea Europeană a reacţionat la decizia Moscovei, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene afirmând că oprirea completă a fluxurilor de gaz a fost făcută sub „pretenții false”. Oficialii UE au acuzat în mod repetat Moscova că a oprit sau a redus în mod intenționat fluxurile, ca represalii pentru sancțiunile occidentale și pentru sprijinul Ucrainei.

De asemenea, Statele Unite au acuzat Rusia că folosește energia ca armă, adăugând totuși că Europa va avea suficient gaz pentru a face față lunilor de iarnă.

„SUA și Europa au colaborat pentru a se asigura că sunt disponibile suficiente provizii. Ca urmare a acestor eforturi, depozitul european de gaz va fi plin până în sezonul critic de încălzire de iarnă. Avem mai mult de lucru”, a declarat un oficial de la Casa Albă pentru agenția de presă Reuters.

Între timp, prețurile la energie au atins noi maxime, ajungând luni la o creștere de 30%, forțând țările să-și accelereze căutarea de alternative la gazul rusesc.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a spus că UE trebuie să-și intensifice planurile pentru producţia de energie regenerabilă și să-și reformeze piața de energie electrică. În timp ce Macron se află în Germania, guvernul francez caută în mod activ să-și diferențieze sursa de energie.

Germania a declarat luni că va menține două centrale nucleare în standby după sfârșitul anului. Germania a decis să renunțe la energia nucleară în 2011 sub conducerea fostului cancelar Angela Merkel, în urma dezastrului nuclear de la Fukushima din Japonia.

În urma unui nou test de stres al rețelei, două dintre cele trei centrale electrice rămase vor „rămâne disponibile până la jumătatea lui aprilie 2023 în cazul în care este necesar”, a declarat ministrul Economiei Robert Habeck într-un comunicat.

Creșterea prețurilor

Piața financiară a reacționat imediat la decizia Rusiei de a închide pe termen nelimitat Nord Stream 1, euro scăzând luni la cel mai redus nivel din ultimii 20 de ani – sub 0,99 dolari. Valoarea lirei – economia britanică fiind, de asemenea, vulnerabilă la creșterea prețurilor la gaze – a scăzut cu 0,5%, până la un nou minim de doi ani și jumătate, de 1,1444 dolari.

„Fluxurile de gaze au fost reduse chiar mai mult decât era de așteptat și am văzut deja dovezi ale distrugerii cererii care influențează activitatea”, a declarat Michael Cahill, strateg la Goldman Sachs. „Acum ne așteptăm ca euro să scadă și mai mult sub paritate (0,97 USD) și să rămână în jurul acestui nivel în următoarele șase luni”, a adăugat el.

Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat duminică un plan de 65 de miliarde de dolari pentru a ajuta oamenii și întreprinderile să facă față creșterii prețurilor.

Țările din Europa iau în considerare măsuri similare.

În Italia, guvernul a aprobat recent un pachet de ajutor în valoare de 17 miliarde de dolari pentru a ajuta firmele și familiile să se protejeze de costurile galopante ale energiei și de creșterea prețurilor de consum. Aceasta se adaugă la aproximativ 35 de miliarde de dolari bugetate din ianuarie pentru a atenua efectul costurilor vertiginoase ale electricității, gazului și benzinei.

În cadrul pachetului, Roma a extins până în trimestrul al patrulea măsurile existente care vizează reducerea facturilor la electricitate și gaz pentru familiile cu venituri mici, precum și reducerea așa-numitelor taxe „cost de sistem”.

Finlanda și Suedia au anunțat duminică planuri de a oferi companiilor energetice garanții de lichiditate de miliarde de dolari.