Victor Rebengiuc împlinește astăzi 91 de ani și continuă să uimească pe scenă. Căci planurile sale de retragere au fost amânate de bucura de a se considera încă apt pe scenă și cererile interminabile de bilete la spectacolele artistului.
Joi seara, aproape 300 de spectatori au fost prezenți la o nouă reprezentație a piesei ”Tatăl”, în care joacă și actorul emblematic al teatrului românesc. Privilegiații l-au aplaudat după reprezentație și i-au cântat ”la mulți ani!”, ba chiar l-au tratat cu tort și șampanie în foaierul Teatrului Bulandra (Sala Liviu Ciulei).
”Este ziua mea, din an în an am câte o zi, în fiecare an am o zi. Împlinesc câte un an. Nu ştiu cât o să mai ţină chestia asta, că e obositor, să ştiţi, e foarte obositor. Dar mă străduiesc să fac faţă”, a spus artistul extrem de bucuros, asta după un rol trist, dar pus din nou în scenă magistral. În ”Tatăl”, Rebengiuc joacă rolul unui bătrân bolnav de Alzheimer. Piesă este programată și pe 17 și 18 februarie, dar și pe 7, 13, 14 și 24 martie a.c.
La multi ani, Victor Rebengiuc! Actorul emblemartic al teatrulu Bulabndra (din 1957), dar și al naționalului bucureștean (pe scena căruia a făcut istorie cu ”Toți fiii mei”, ”Umbre” ori ”Regele moare”), Rebengiuc nu ascunde că are probleme serioase de sănătate. A suferit două operații pe coloană, în ultimii 4 ani și se gândește serios la retragerea din activitatea artistică. ”E ultimul meu rol”, își anunța în 2022 maestrul Victor Rebengiuc retragerea. ”Trupul meu nu-mi mai permite. Sănătatea mea e în mare suferinţă şi e greu! M-am luptat foarte tare în repetiţiile astea ca să pot juca rolul ăsta. Sper să-l pot juca şi în faţa publicului de câte ori voi putea, dar nu mai vreau să mai antamez un alt rol. Gata! E ultimul rol pe care-l joc!”
Victor Rebengiuc a absolvit UNATC “I. L. Caragiale” Bucureşti în 1956, facultate unde a fost rector între 1990 şi 1996. A obţinut mai multe premii UNITER, Premiul Asociaţiei Cineaştilor din România pentru filmul ”Tănase Scatiu” în anul 1976, pentru filmele ”Moromeţii” şi ”Pădureanca” în anul 1987, premii la Festivalul Internaţional de Film de la San Remo (Italia, 1988), la Festivalul Internaţional Santarem (Portugalia, 1988) pentru filmul ”Moromeţii” şi Premiul Uniunii Cineaştilor din România pentru filmul ”Balanţa” în 1992.
