A treia ediție a Ghidului Meseriilor Viitorului, lansată de curând de INACO – Inițiativa pentru Competitivitate, prezintă cele mai căutate profesii ale viitorului până în 2050: dezvoltatori de software și aplicații IT, directori de vânzări și analiști de marketing și profesioniști în domeniul medical, precum și specialiști în robotică și inteligență artificială.
„Am venit în al treilea an de existență a INACO – Inițiativă Pentru Competitivitate – cu a treia ediție a Ghidului Meseriilor Viitorului, pentru că în continuare se întâmplă transformări majore prin Inteligență artificială, prin imprimare 3D, prin realitate virtuală augmentată și mixtă, prin 5G, prin robotică și nu numai și venim și cu câteva noutăți absolute. Cel mai important plus al acestei a treia ediții este că pentru prima dată am introdus exemple de firme care activează în România în aceste domenii de vârf tehnologic și am considerat important acest lucru pentru ca tinerii să simtă cât de aproape și de reală este această perspectivă, tinerii să poată practica aceste realități tehnologice despre care noi vorbim în ghid chiar aici, acasă și să nu mai fie nevoiți să se gândească la un parcurs profesional în străinătate atunci când vine vorba despre domenii de vârf tehnologic”, a precizat, pentru Money.ro, Andreea Paul, coordonatoarea proiectului și președinta ONG INACO.
De asemenea, un alt element de noutate, spune Andreea Paul, este acela de umanizare a dezvoltării digitale.
„Am abordat etica noilor tehnologii din nou pentru că am primit foarte multe întrebări de la elevi în dezabaterile pe care le-am organizat în școli pe marginea primelor două ediții și am simțit nevoia să răspundem acestei nevoi, de data aceasta preventiv, și să introducem câteva borne reper pentru a aborda această problemă a eticii inteligenței artificiale, a protecției datelor personale, a modului în care omenirea va conduce această evoluție tehnologică exponențială”.
„Consilierea vocațională pe care o readucem din ediția a doua în ediția a treia, într-un format mult mai elaborat, mult mai complet în care croim profiluri profesionale care să-i ajute pe tineri să aleagă un parcurs profesional potrivit abilităților și aptitudinilor proprii. Și am introdus un chestionar pe care singuri îl pot introduce, mai ales pentru cei care nu-și permit financiar să suporte o consultare la un consilier vocațional privat. Acum copiii pot, liber, să se autoanalizeze”, a completat Andreea Paul.
Autoritățile în domeniul educației nu au înțeles, până anul acesta când întreaga lume a fost lovită de pandemia provocată de noul coronavirus, că trebuie să lăsăm în urmă trecutul în privința școlarizării, că trebuie să privim spre viitor, care înseamnă digitalizare. Școlile trebuie dotate corespunzător în acest sens, elevii trebuie alfabetizați digital, iar educația digitală ar trebui să devină în școli începând chiar din clasa I.
„Până anul acesta am mers către cadrele didactice cu mesajul – Alfabetizarea digitală este la fel de importantă ca alfabetizarea funcțională. Haideți să introducem educația digitală obligatoriu în toate școlile din clasa I. Legea Educației Naționale prevede încă din 2001 această materie opțională pentru clasele 0 – IV, dar nicăieri nu se practică, cu execepția notabilă a puține școli la număr unde părinții, conștienți de nevoia reală a acestor copii, s-au mobilizat și au adus traineri din mediul privat pentru a antrena acești copii în domeniul digital și al securității digitale. A venit anul 2020 cu această pandemie în care au înțeles cu adevărat cu toții, inclusiv profesorii, că lumea pe care o trăim astăzi trebuie să fie umană și digitală: cumpărăturile se fac on-line, plățile digitale, munca de acasă, învățarea la distanță, mecanismele noi autonome de transport – roboți, drone, divertismentul e on-line, presa a trecut masiv pe on-line, microfabricile sunt versatile, sunt mici nu doar mari. Și, pe scurt, inteligența artificială însăși are un potențial fantastic de a susține nu doar problemele umanității din domeniul sănătății sau al pandemiilor, ci și procesul educațional”, susține Andreea Paul.
Ea atrage atenșia că există un raport al Băncii Mondiale, publicat în martie, acest an în care se spune explicit: potențialul pe care reușește un copil născut în România să și-l atingă la maturitate este la 60%.
„Un profesor soft de AI (artificial intelligence) poate individualiza parcursul de învățare pentru fiecare elev și să-l stimuleze să se autodepășească și să-și atingă cu adevărat potențialul, ori aici, din păcate, România stă înfricoșător. Există un raport al Băncii Mondiale, publicat în martie, acest an în care se spune explicit: potențialul pe care reușește un copil născut în România să și-l atingă la maturitate este la 60%. Suntem principalul exportator de creiere, nu de produse și servicii care să încorporeze valoarea adăugată dată de acest talent fantastic al tinerilor noștri talentați și care aleg calea pribegiei. În prezent, în rândul tinerilor din România, rata oficială a șomajului depășește media șomajului tinerilor de la nivel global”.
„Și atunci, ce spunem noi? Educația digitală obligatoriu din clasa I, un smart lab (laborator inteligent) în fiecare școală din România”.
„Azi mă duc la Bucov, în județul Prahova, la o școală unde doamna directoare mă cheamă de jumătate de an să văd această școală cu copiii ei minunați și cu un potențial partener privat cu care s-ar putea să facem primul smart lab din mediul rural. Și iată-ne la 5, poate 6 – materializăm mâine – și mai avem un pas până la 6.200 de școli, atâtea există în România, fie cu linie de finanțare europeană, fie publică. Astăzi, un smart lab este la fel de necesar ca și sala de sport, sau laboratorul de fizică dintr-o școală. Într-un smart lab sunt toate noile tehnologii despre care discutăm în Ghidul Meseriilor Viitorului, în oglindă. Tinerii le pot practica. Vorbesc despre imprimante 3D, roboți educaționali multifuncționali, ghiduri robotice pentru începători, scannere 3D, lasere 3D, creioane 3D cu care copiii mici desenează pe hârtie, iar la final își ridică desenul care este 3D și stă în picioare și satisfacția lor e fabuloasă. De asemenea, ochelari de realitate virtuală, tablă interactivă, laptopuri”, explică ea.
Emoțiile copiilor sunt fabuloase când descoperă realitatea virtuală, susține Andreea Paul.
„Eram la clasa a III-a de la școala 45 „Titu Maiorescu” cu copiii înainte de sărbătorile de Crăciun și cărora le-am arătat realitatea virtuală. Am venit cu un program potrivit momentului. Am dus copiii în realitate virtuală în fabrica de jucării a lui Moș Crăciun. Copiii au fost plimbați de reni, în săniile acelea din desenele animate și din filmele de profil. Copiii au experimentat atât de autentic realitatea virtuală și au înțeles că există, că e real și că au trăit emoția spiritului Crăciunului la cote așa de intense încât n-am să uit cât voi trăi momentul. Copiii care nu mai credeau în Moș Crăciun, după călătoria virtuală au venit și au spus: Da, Andreea, chiar există Moș Crăciun”.
Andreea Paul explică faptul că la celelalte materii copiii pot exeperimenta și înțelege mult mai ușor concepte complexe precum atom, geometrie spațială, istoria artei. Pot vizualiza orice muzeu al lumii, pot interacționa cu orice colț al lumii pentru că asta face de fapt lumea digitală. Suntem la un click distanță de orice informație sau persoană.
Andreea Paul-Vass a primit o invitație pentru luni la Ministerul Educației din partea secretarului de stat Mihaela Popa.
„Noi am prezentat doamnei ministru Monica Anisie încă din luna februarie a acestui an, adică pandemia ne bătea la usă și noi discutam despre nevoia educației digitale. Copiii din clasa a IV-a după 3 ani de educație digitală extra școlară au intrat foarte lin și natural în procesul de învățare on-line pentru că ne-am ocupat de ei. Așa ar fi trebuit să fie cu toate școlile din România să nu mai fim atât de surprinși de realitate”, conchide președinta ONG.
Multe dintre conceptele prezentate în a treia ediție a Ghidului Meseriilor Viitorului pot fi testate în primele cinci laboratoare educaționale digitale inteligente din România – Smart Lab 4.0, proiecte pilot ale școlii exponențiale create și dezvoltate de INACO în 2019-2020.
Elevii au experimentat noile tehnologii la Școala Generală nr. 45 „Titu Maiorescu”, Liceul Teoretic „Alexandru Ioan Cuza”, Colegiul Național „Grigore Moisil” – în București, Smart Lab 4.0 Măgurele, în județul Ilfov, și Smart Lab Călărași, la Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu”.
