Dunărea începe să dea primele semne de revenire după una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din această vară. Debitul fluviului la intrarea în România, măsurat la Baziaș, a ajuns la 1.550 de metri cubi pe secundă și este prognozat să urce până la 1.650 mc/s până la sfârșitul săptămânii viitoare. Creșterea este modestă, iar nivelul rămâne mult sub normalul lunii septembrie, dar evoluția este una favorabilă după minimele de aproximativ 1.250 mc/s atinse în această lună.
Pentru sistemul energetic, orice revenire a debitelor Dunării este urmărită cu atenție, în condițiile în care nivelul foarte scăzut al fluviului a creat probleme inclusiv la Cernavodă, singura centrală nucleară a României.
Debitul Dunării urcă din nou
Potrivit prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru perioada 19-26 septembrie, debitul la Baziaș va rămâne în jurul valorii de 1.550 mc/s în primele două zile, după care va crește treptat până la aproximativ 1.650 mc/s.
Chiar și la această valoare, Dunărea va curge cu mai puțin de jumătate din debitul mediu multianual al lunii septembrie, care este de circa 3.800 mc/s. Cu alte cuvinte, fluviul este încă departe de o revenire la un regim hidrologic normal.
Prognoza trimestrială a INHGA indică pentru întreaga lună septembrie un debit maxim estimat de 1.800 mc/s și unul minim de 1.400 mc/s la intrarea în țară.
Totuși, direcția contează. După ce debitul a coborât până la 1.250 mc/s la jumătatea lunii, Dunărea a urcat succesiv la 1.300, 1.400, 1.450 și apoi 1.550 mc/s.
Și în aval de Porțile de Fier situația se îmbunătățește
Hidrologii estimează că, în aval de Porțile de Fier, debitele vor fi în general în creștere în perioada următoare. Excepția va fi reprezentată de prima parte a intervalului, când pe sectorul Brăila-Tulcea valorile vor rămâne relativ staționare.
Evoluția este importantă pentru întreaga zonă a Dunării inferioare, unde nivelurile extrem de mici din această vară au afectat navigația, alimentarea cu apă și activitățile economice dependente de fluviu.
Cernavodă rămâne miza principală
Problema cea mai sensibilă pentru România este însă legată de Cernavodă. Debitul Dunării și nivelul apei sunt esențiale pentru sistemele de răcire ale centralei nucleare. Din cauza secetei și a nivelului foarte scăzut al fluviului, cele două unități de la Cernavodă au fost oprite, iar autoritățile au pregătit inclusiv un plan de intervenție pentru asigurarea apei necesare centralei.
Planul aprobat de Comitetul Național pentru Situații de Urgență prevede, dacă situația o impune, dirijarea unui volum suplimentar de apă către priza centralei cu ajutorul unor nave și barje, instalarea unor structuri modulare și, în ultimă instanță, utilizarea unor pompe de mare capacitate.
O creștere a debitului Dunării este, prin urmare, o veste bună pentru sistemul energetic. Nu înseamnă însă că reactoarele pot fi repornite automat. Condițiile concrete de la priza de apă a centralei și cerințele tehnice de siguranță trebuie îndeplinite înaintea reluării producției nucleare.
Presiunea de pe sistem ar putea scădea
Cele două unități de la Cernavodă reprezintă în mod normal o sursă importantă de producție pentru sistemul energetic național. Menținerea lor în afara sistemului obligă România să compenseze energia lipsă prin celelalte surse disponibile și, în anumite momente, prin importuri. Un oficial al Ministerului Energiei estima la începutul lunii septembrie că lipsa producției nucleare înseamnă aproximativ 1.200-1.300 MW care trebuie acoperiți din alte surse.
De aceea, o eventuală îmbunătățire a situației hidrologice poate reduce presiunea asupra sistemului, mai ales în perioadele de consum ridicat. Dar între 1.650 mc/s la Baziaș și un debit suficient pentru reluarea funcționării centralei există încă o distanță importantă.
Râurile rămân la valori foarte mici
Veștile sunt mai puțin bune în cazul râurilor interioare. Pentru perioada următoare, INHGA estimează debite medii zilnice relativ staționare, cu posibilitatea unor creșteri locale pe unele râuri din zonele de deal și de munte, în special ca urmare a precipitațiilor prognozate.
Pentru întreaga lună septembrie, regimul hidrologic este estimat la numai 30%-50% din mediile multianuale lunare. Situația este ceva mai bună în bazinul hidrografic al Prahovei și în bazinele superioare ale Buzăului și Ialomiței, unde valorile sunt estimate la 50%-80% din medii.
În schimb, sub 30% din mediile multianuale sunt estimate pe râurile din bazinele Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, pe cursul superior al Siretului, pe afluenții Prutului și pe râurile din Dobrogea.
Pentru moment, mesajul hidrologilor este, așadar, unul prudent: Dunărea crește, dar este încă foarte departe de normal. Pentru România, însă, chiar și această creștere lentă poate fi importantă. Dacă tendința se menține și debitele continuă să urce, presiunea exercitată de secetă asupra infrastructurii energetice și, în special, asupra Cernavodă ar putea începe să se reducă.
