O formulă simplificată este:
Consum zilnic = puterea centralei × numărul de ore de funcționare efectivă
Iar costul poate fi estimat astfel:
Cost = consumul în kWh × prețul energiei electrice în lei/kWh
De exemplu, dacă o centrală consumă efectiv 50 kWh într-o zi, iar energia costă 1,30 lei/kWh, costul energiei pentru încălzire este de aproximativ 65 de lei pe zi.
Cât consumă o centrală electrică într-un apartament
Să luăm ca exemplu un apartament de 50 mp, cu izolație decentă și o temperatură interioară de aproximativ 21°C.
Necesarul de încălzire poate fi foarte diferit de la o clădire la alta. Un apartament situat între alte apartamente, cu vecini încălziți pe toate laturile, poate pierde mult mai puțină căldură decât unul de colț, aflat la ultimul etaj.
Pentru o simulare simplificată, să presupunem că centrala funcționează echivalentul a 5 ore pe zi la 6 kW.
Calculul este:
6 kW × 5 ore = 30 kWh/zi
În 30 de zile:
30 kWh × 30 = 900 kWh/lună
La un tarif ipotetic de 1,30 lei/kWh:
900 × 1,30 = 1.170 lei/lună
Aceasta este o simulare, nu o valoare garantată. Într-o lună mai caldă, consumul poate fi considerabil mai mic, în timp ce în perioadele cu temperaturi exterioare foarte scăzute poate crește.
Simulare pentru un apartament de 70 mp
Pentru un apartament de aproximativ 70 mp, necesarul de căldură este în general mai mare.
Să presupunem, de exemplu, un necesar mediu echivalent de 40 kWh/zi pentru încălzire.
Într-o lună de 30 de zile:
40 × 30 = 1.200 kWh
La un preț ipotetic de 1,30 lei/kWh:
1.200 × 1,30 = 1.560 lei/lună
Dacă locuința este foarte bine izolată și are pierderi mici de căldură, consumul poate fi mai redus. În schimb, un apartament cu pereți exteriori, ferestre mai puțin eficiente sau situat la ultimul etaj poate necesita mai multă energie.
Cât consumă o centrală electrică într-o casă
În cazul unei case, calculul este mai dificil deoarece suprafața exterioară a clădirii este mai mare, iar pierderile de căldură pot fi importante.
Să luăm o casă de 100 mp, izolată decent, încălzită la aproximativ 21°C.
Presupunem pentru simulare un consum mediu de 70 kWh/zi în anumite zile de iarnă.
În 30 de zile:
70 × 30 = 2.100 kWh/lună
La un tarif de 1,30 lei/kWh:
2.100 × 1,30 = 2.730 lei/lună
Într-o perioadă cu temperaturi foarte scăzute, necesarul poate fi mai mare. În zilele mai blânde, centrala va funcționa mai puțin.
Exemplu pentru o casă de 150 mp
La o casă de 150 mp, diferența față de un apartament poate deveni semnificativă.
Dacă folosim, exclusiv pentru exemplificare, un consum mediu de 100 kWh/zi, rezultă:
100 × 30 = 3.000 kWh/lună
La 1,30 lei/kWh:
3.000 × 1,30 = 3.900 lei/lună
Din nou, cifra trebuie privită ca o simulare. Nu este corect să înmulțim pur și simplu suprafața cu un consum fix și să considerăm că rezultatul se aplică oricărei case.
Două case de 150 mp pot avea consumuri foarte diferite dacă una este construită după standarde moderne de eficiență energetică, iar cealaltă are izolație slabă și ferestre vechi.
Cum influențează temperatura setată consumul
Temperatura interioară are un rol important în consum.
Să presupunem că într-o locuință temperatura este menținută la 21°C. Dacă aceasta este crescută la 23°C, centrala trebuie să compenseze pierderi de căldură mai mari.
Nu există însă o regulă universală de tipul „fiecare grad în plus înseamnă exact X% consum în plus”, deoarece rezultatul depinde de temperatura exterioară, construcția clădirii și ventilație.
Ca principiu, însă, o temperatură interioară mai ridicată înseamnă, de regulă, un necesar mai mare de energie.
De aceea, reducerea temperaturii în perioadele în care locuința nu este folosită poate contribui la reducerea consumului.
De ce contează atât de mult izolarea
Izolația termică poate schimba radical consumul unei centrale electrice.
O locuință pierde căldură prin:
pereți;
ferestre și uși;
acoperiș sau planșeu;
pardoseală;
infiltrații de aer;
punți termice.
La o casă slab izolată, centrala poate trebui să funcționeze mult mai mult pentru a menține aceeași temperatură interioară.
În schimb, o locuință bine izolată păstrează mai mult timp căldura, ceea ce reduce necesarul de energie.
Acesta este unul dintre motivele pentru care puterea centralei nu poate fi confundată cu consumul lunar.
O centrală de 12 kW poate avea un consum lunar mai mic decât ar sugera simpla înmulțire a celor 12 kW cu toate orele din lună, deoarece nu funcționează permanent la puterea maximă.
Tabel orientativ: consum și cost
Pentru a vedea mai ușor diferențele, putem folosi câteva scenarii ipotetice:
Locuință | Consum zilnic simulat | Consum în 30 zile | Cost la 1,30 lei/kWh |
|---|
Apartament 50 mp | 30 kWh | 900 kWh | 1.170 lei |
Apartament 70 mp | 40 kWh | 1.200 kWh | 1.560 lei |
Casă 100 mp | 70 kWh | 2.100 kWh | 2.730 lei |
Casă 150 mp | 100 kWh | 3.000 kWh | 3.900 lei |
Valorile din tabel sunt simulări orientative, nu estimări exacte pentru orice locuință.
În realitate, consumul poate fi mult mai mic sau mai mare.
Cum se schimbă costul dacă energia electrică este mai scumpă
Tariful energiei are un impact direct asupra facturii.
De exemplu, pentru un consum de 2.000 kWh/lună, costul energiei pentru încălzire ar fi:
la 0,80 lei/kWh: 1.600 lei
la 1,00 lei/kWh: 2.000 lei
la 1,30 lei/kWh: 2.600 lei
la 1,50 lei/kWh: 3.000 lei
la 2,00 lei/kWh: 4.000 lei
La o centrală electrică, diferența dintre tariful de 1 leu/kWh și cel de 1,50 lei/kWh poate deveni foarte importantă atunci când încălzirea presupune mii de kWh pe lună.
De aceea, pentru o estimare realistă, trebuie folosit prețul efectiv din contract și de pe factura de energie, nu un tarif generic.
Centrala electrică este mai scumpă la încălzire?
Nu există un răspuns universal fără să știm cu ce sistem este comparată și cât costă energia.
O centrală electrică are avantajul unei instalații relativ simple, nu necesită alimentare cu gaz și nu produce gaze de ardere în locuință. În același timp, încălzirea directă cu energie electrică poate deveni costisitoare atunci când locuința are un necesar mare de căldură și energia electrică are un tarif ridicat.
Este importantă și diferența dintre o centrală electrică cu radiatoare sau încălzire în pardoseală și o pompă de căldură. Ambele folosesc electricitate, dar nu consumă aceeași cantitate de energie electrică pentru a furniza aceeași cantitate de căldură.
O pompă de căldură poate furniza, în condiții favorabile, mai multă energie termică pentru fiecare kWh electric consumat, deoarece transferă căldura din mediul exterior în locuință, în loc să producă direct căldura prin rezistență electrică.
Ce putere trebuie să aibă centrala?
Puterea necesară nu se stabilește corect doar după suprafață.
Pentru alegerea unei centrale trebuie luate în calcul, printre altele:
suprafața și volumul locuinței;
nivelul de izolație;
numărul și dimensiunea ferestrelor;
zona climatică;
temperatura minimă exterioară;
temperatura interioară dorită;
tipul sistemului de încălzire.
O centrală supradimensionată nu înseamnă automat un consum mai mare în fiecare moment, iar una subdimensionată poate avea dificultăți în menținerea temperaturii dorite în perioadele foarte reci.
Dimensionarea instalației ar trebui făcută pe baza unui calcul de necesar termic.
Cum poți reduce consumul unei centrale electrice
Câteva măsuri simple pot reduce necesarul de energie:
îmbunătățește izolația pereților, acoperișului și planșeului;
verifică etanșarea ferestrelor și ușilor;
folosește un termostat programabil;
evită temperaturile foarte ridicate în camerele neutilizate;
întreține instalația de încălzire;
aerisește scurt și eficient, în loc să lași ferestrele întredeschise perioade lungi;
verifică dacă radiatoarele sau sistemul de încălzire în pardoseală funcționează corespunzător.
Într-o locuință bine izolată, reducerea pierderilor de căldură poate avea un impact mai mare decât simpla schimbare a setărilor centralei.
Concluzie: cât consumă o centrală electrică?
Consumul unei centrale electrice nu poate fi stabilit doar după puterea ei. O centrală de 9, 12 sau 15 kW nu va funcționa neapărat la puterea maximă pe toată durata zilei.
Pentru a estima factura trebuie să ținem cont de:
suprafață + izolație + temperatura dorită + temperatura exterioară + timpul efectiv de funcționare + tariful energiei.
Ca exemplu, o locuință de 50 mp poate ajunge, într-un anumit scenariu, la aproximativ 900 kWh/lună, în timp ce o casă de 150 mp poate depăși 3.000 kWh/lună. Dar acestea sunt doar scenarii de calcul: consumul real poate fi foarte diferit.
Pentru o estimare cât mai apropiată de realitate, cel mai util este să pornești de la consumul în kWh observat pe contor și să separi energia folosită pentru încălzire de cea consumată de restul aparatelor din locuință.
Sursă: Pinterest
