Unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa autohtonă de reciclare se pregăteşte pentru vremuri ceva mai grele, criza economică determinând RematHolding să-şi tempereze rimul de creştere şi să ia în considerare varianta disponibilizărilor.

La cât s-a ridicat cifra de afaceri a companiei dvs anul trecut, care este creşterea faţă de 2007? Ce estimaţi pentru acest an ?

Anul trecut firma noastră a realizat pentru prima dată o cifră de afaceri de peste 100 milioane euro, în creştere cu 16% faţă de 2007 când am realizat 88 de milioane de euro, cu toate că target-ul propus era tot de 100 milioane de euro. Pentru acest an, ţinând cont şi de criza actuală, estimam o scădere a cifrei de afaceri până la 60-70 milioane euro. Incercăm să reciclăm şi alte tipuri de deşeuri care în acest moment nu sint valorificate în România. Practic încercăm să găsim noi pieţe de valorificare şi reciclare a deşeurilor.

Ce pondere are programul „Rabla” în cifra de afaceri a Remat Holding?

Remat Holding şi celelalte firme din cadrul grupului au colectat anul trecut 6137 de unităţi din cele 40.000 disponibile prin programul “Rabla”. Participarea la acest program a reprezentat 0,6% din cifra de afaceri realizată de Remat Holding în 2007.In acest an estimez că vom reuşi colectarea a peste 12.500 de maşini, ceea ce ar însemna o creştere la1,5% din cifra de afaceri a companiei.

Cât material a reciclat firma dumneavoastră anul trecut prin acest program? Cat estimati ca se va recicla in acest an?

Prin programul Rabla anul trecut au fost reciclate 3600 de tone fier. Daca estimările noastre privind colectarea se vor adeveri, în acest an vom recupera undeva la 6500 de tone.

Ce presupune procesul tehnologic de casare?

În prima etapă se realizează decontaminarea care presupunere eliminarea lichidelor aflate in maşină, cum ar fi uleiul si antigelul. Apoi sint scoase pneurile, bateriile, radiatoarele după care maşinile uzate se introduc în instalaţia care le transformă în material reciclabil.

Ce anume se poate recupera si refolosi dintr-un autoturism adus pentru casare? Parbrizele pot fi recuperate?

În acest moment nu există o tehnologie de valorificare a parbrizelor în România. Pentru că nu există cerere, Remat Holding depozitează în acest moment parbrizele, iar când atingem capacitatea maximă de depozitare le folosim pentru amestecul cu beton. Avem însă informaţii că ar exista câteva firme in Belgia care ar putea opera cu astfel de materiale, dar în acest moment sintem doar în stadiul informativ.

Câte tone de material reciclabil s-au produs de catre firma dumneavoastra anul trecut in Bucuresti? Dar in restul filialelor companiei?

Am realizat la centrele de colectare din Capitală în jur de 190.000 tone, iar la restul filialelor în jur de 80.000 de tone.

Ce se întămplă cu materialele recuperate şi reciclate? Ce cantitate se duce către export ?

Materialele recuperate sint trimise în piaţa românească, respectiv la combinatele metalurgice şi la câteva întreprinderi mai mici care folosesc fier cu conţinut mai mic de impurităţi. La export au fost date în jur de 10 procente, dar nu au fost alocate direct de Remat Holding.

Ce invesţii au fost necesare pentru implemetarea normelor europene în acest domeniu?

Am investit în infrastructură şi respectarea normelor de poluare. Cele mai mari investiţii au fost realizate la centrele firmei din Bucureşti, din 2005 şi până acum fiind investiţi în jur de 4 milioane de euro.La Remat Holding Chitila spre exemplu am adus singura instalaţie din Europa de Est care separă materiale în medii dense prin utilizare nisipului în loc de apă. Acest lucru duce la creşterea randamentului de extracţie a materialelorşi se micşorează pierderile.

Ce investitii aveţi programate pentru acest an?

Vom aduce la Remat Sud o instalaţie de valorificare a deşeurilor electronice şi deşeuri rezultate din cabluri. Investiţia se va ridica la 2.5 milioane de euro. Vom opera şi în programul de colectare a deşeurilor electrocasnice, instalaţiile de care dispunem având capacitatea de a recicla o mare parte dintre acestea, mai puţin frigidere şi aparate de aer condiţionat care necesită un alt tip de procesare.

În contextul crizei, cum vedeţi evoluţia firmei proprii şi a concurenţilor principali din aceasta piata in 2009?

Sper ca această criză să nu ţină mai mult de sfârşitul anului 2010, începutul anului 2011. Este trist dar, înainte sfârşitul lui 2010, nu văd o ieşire din această situaţie. România începe acum să se confrunte în mod direct cu aceast problemă, şi sub 50% din oameni realizează ca sintem intr-o perioadă de criză. Mai mult, oamenii nu ştiu ce înseamnă această criză, nimeni nu le-a explicat si nimeni nu le spune.

Ne aşteptăm la scăderi importante ale activităţii desfăşurate de RematHolding. Dacă anul trecut valorificam sută la sută până în luna octombrie, anul acesta vom avea o încărcare de până în 40%. Daca am rulat 270.000 de tone, în acest an vom opera cu 130-140.00 de tone. Va fi o bătaie pentru piaţă, atât la furnizori cât şi la beneficiari. Mai mult ca niciodată contează relaţiile pe care le-ai avut.

Estimarea dumneavoastra privind reducerea activitatii cu 60% presupune în mod sigur si disponibilizări. Care ar fi procentul de personal la care veti renunţa?

Va fi greu să ne păstrăm toţi oamenii. Dar oamenii buni rămân cu siguranţă. Pe de altă parte sint multe firme care acum se închid, am început să ne uităm după oamenii buni care sint şomeri. Preferăm să angajăm oameni specializaţi şi să înlocuim oamenii pe care i-am angajat acum doi ani când era imposibil să gaseşti personal calificat la targurile de job-uri. Totuşi, compania Remat Holding va disponibiliza 30% din personal pe parcursul anului 2009 dacă situaţia o va impune. Sper însă să nu ajungem aici, mai ales că vom demara câteva acţiuni care să ne ajute în condiţiile crizei.