Miniştrii vor urma recomandările Comisiei Europene şi vor stabili un plan de acţiune pentru a se asigura că autorităţile de la Atena vor redresa situaţia finanţelor publice după un calendar precis.
Obiectivul este de a reduce deficitul public de la 12,7% din produsul intern brut (PIB) în 2009 la 3% în 2012, un prim obiectiv fiind reducerea deficitului la 8,7% din PIB în acest an.
Miniştrii vor semnala Atenei că politicile sale macroeconomice pun în pericol stabilitatea zonei euro şi vor solicita reforme serioase, mai ales în privinţa sistemelor de pensii, de sănătate şi a administraţiei publice, precum şi un control strict al cheltuielilor publice.
Pentru a se asigura că autorităţile elene îşi respectă promisiunile, miniştrii vor stabili un calendar de evaluare trimestrială a situaţiei din grecia. Astfel, un prim raport urmează să fie prezentat până la jumătatea lui martie, un al doilea la mijlocul lunii mai şi apoi câte unul la fiecare trei luni.
Sâmbătă, preşedintele forumului miniştrilor de finanţe din zona euro (Eurogroup), Jean-Claude Juncker, a promis că Grecia va fi urmărită atent de liderii zonei euro. „N-o să-i lăsăm liniştiţi”, „o să le cerem în mod constant grecilor să arate unde se situează în programul lor de reforme”, a explicat el.
Potrivit unei surse diplomatice citate de AFP, acest „plan de acţiune global şi complet” are ca scop să ofere „o viziune cu adevărat transversală şi coerentă a politicilor economice ale Greciei”.
Dincolo de problemele Greciei, preocuparea liderilor europeni are în vedere îngrijorarea pentru stabilitatea zonei euro, căreia unii analişti îi văd deja sfârşitul.
Junker, care este şi premierul Luxemburgului, atrăgea atenţia sâmbătă că o eventuală excludere a Greciei din zona euro „ar avea efecte similare celor ce ce produc în urma unui cutremur: incontrolabile” şi ar atrage o reacţie foarte negativă a pieţelor financiare. „Ieşirea din zona euro ar însemna că pentru Grecia totul s-a sfârşit. Şi ar fi de asemenea foarte negativ pentru imaginea zonei euro”, explica el.
Premierul luxemburghez a reafirmat voinţa Eurogroup de a ataca problemele de competitivitate din zona euro, pentru ca „diferenţele să nu continue să crească”. „O zonă monetară nu poate rezista în timp dacă diferenţele între economiile naţionale devin prea mari”, a prevenit el, subliniind necesitatea coordonării mai bune a politicilor economice în zona euro.
Pentru unii experţi, criza din Grecia confirmă problemele unei uniuni monetare neuniforme, ce nu dispune de un mecanism precum o autoritate fiscală centrală, pentru a corecta dezechilibrele interne. Decalajul dintre nord şi sud, în interiorul zonei euro, pare mai accentuat ca niciodată.
Nordul, reprezentat de ţări precum Germania, se bazează pe exporturi pentru susţinerea creşterii, economiseşte şi înregistrează excedente comerciale, în timp ce sudul, reprezentat de Grecia, se bazează pe cheltuielile de consum, au finanţe publice slabe şi depind de capitalul străin pentru a suplimenta nivelul redus al economiilor.
O altă preocupare este legată de stabilitatea monedei unice europene, care s-a depreciat cu peste 5% în faţa dolarului de la începutul anului, atingând vineri un minim al ultimelor opt luni, de 1,3529 dolari. Euro s-a ieftinit, de asemenea, cu 8% faţă de yen şi cu 2% faţă de lira sterlină.
Grecia este o economie relativ minoră în zona euro, reprezentând numai 3% din PIB-ul zonei, însă moneda unică a fost afectată din cauza temerilor că problemele s-ar putea extinde şi în alte ţări, în contextul în care Spania şi Portugalia dau deja semnale alarmante.