Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a respins miercuri acuzațiile aduse de mai mulți magistrați legat de proiectele legilor justiției, adoptate de guvern și trimise ulterior spre dezbatere Parlamentului.

”Suntem deschiși la perfecționări în Parlament, să găsim soluții mai bune. Nu am închis niciodată ușa dezbaterilor publice. De principiu resping categoric abordarea că în spatele unor soluții s-ar găsi intenții malefice sau intenția de subminare a capacității Parchetelor. Rog pe oricine să observe că propunerile de la CSM, de la Ministerul Public, conduc la soluțiile regăsite în proiect. Procurorul General nu poate infirma decât soluțiile procurorilor-șefi de la DNA și DIICOT, nu soluțiile procurorilor individuali”, a spus Predoiu într-un briefing la guvern.

Întrebat de ce au dispărut din proiecte prevederile legate de coordonarea de către Procurorul general a polițiștilor judiciari, Predoiu a spus că ”e un subiect care a făcut obiectul unor îndelungi discuții. În urma lor, compromisul de moment a fost ca, pe lângă cadrul normativ actual, să se trimită la o nouă lege”.

El a mai anunțat că Ministerul Justiției va elabora și proiectele de modificare a codurilor penale pentru a integra deciziile CCR.

”Legile justiției reprezintă un obiectiv important în MCV. Prin adoptarea lor de către Parlament reușind să îndeplinim un obiectiv-cheie din MCV”, a mai spus Predoiu.

Laura Ștefan, de la think-tank-ul Expert Forum, a atras miercuri atenția asupra mai multor modificări cu efect nociv din cele trei proiecte ale legilor justiției care intră miercuri în ședința de guvern.

Prima modificare radicală este dispariția prevederilor legate de numirea și revocarea polițiștilor în poliția judiciară prin ordin al Procurorului General. Polițiștii judiciari sunt cheie în dosarele instrumentate de procurori, iar până acum procurorul general avea cuvântul decisiv în privința acestora. Prin eliminarea acestor prevederi din lege se deschide calea spre controlul politic asupra polițiștilor judiciari.