La intersecția cu Șoseaua Petricani vor exista două pasaje supraterane și o gară. Apoi urmează intersecția cu Șoseaua Pipera Tunari și cu strada Avionului.

 

La circa 200 de metri de intersecția cu strada Avionului, partea drumului aflată la nordul căii ferate intră în subteran. Partea sudică rămâne la sol până după intersecția cu Bulevardul Aerogării, după care va intra și ea în subteran.

 

Linia de cale ferată rămâne la suprafață și este traversată de Bulevardul Aerogării și Șoseaua Nordului prin două pasaje supraterane. Cele două ramuri ale inelului median, o dată intrate în subteran vor subtraversa parcul Herăstrău și vor ieși din nou la suprafață, cu ambele sensuri pe partea de Nord a căii ferate, înainte de intersecția cu Bulevardul Poligrafiei. Tunelul lung are circa 3 km, iar cel scurt 2,2 km. Relațiile între inel și Bulevardul Poligrafiei se vor face prin două pasaje, unul subteran pentru direcția est, unul suprateran pentru direcția vest. 

După ce iese la suprafață, inelul își continuă traseul pe lângă calea ferată până la intersecția cu Calea Griviței pe care o va supratraversa prin modificarea podului existent.

Autostrada traversează apoi liniile de cale ferată și va forma un mare nod rutier. Proiectanții ar vrea să amplaseye aici o gară internațională. Drumul continuă apoi pe Bulevardul Constructorilor și ajunge în Șoseaua Virtuții la Piața Crângași.

Proiectul inelului median este realizat de un consorțiu de 5 birouri de proiectare: Proiect București, Ecoterra, Metroul SA, Western Outdoor și Alpha Studio. Consorțiul a fost desemnat în urma unei licitații publice, valoarea de proiectare fiind de circa 12 milioane de lei.