Cu rate de creștere economică importante, gradul de prosperitate al României a urcat mai repede decât în alte state din Europa Centrală și de Est, dar încă ocupăm una din ultimele poziții din regiune. Din 2007, anul aderării la Uniunea Europeană, România a urcat până anul trecut șapte locuri într-un top global al prosperității, mutându-se de pe poziția 57 pe 50, din 149 de țări analizate. La nivelul regiunii Europei Centrale și de Est, țara noastră se află însă pe locul 11 din cele 16 state cuprinse în clasamentul Legatum Prosperity Index, realizat de britanicii de la Legatum Institute, scrie Romania Libera.
Pe de altă parte, indicele prosperității în România are un grad ridicat de volatilitate, care generează risc și impredictibilitate. „În mod tradițional, toate politicile fiscale au fost prociclice, adică au fost relaxate când economia creștea și strânse când economia scădea, iar asta a amplificat volatilitatea”, a explicat ieri economistul Radu Crăciun, cu ocazia lansării raportului, eveniment organizat de ZF.
El a atras atenția că această volatilitate ridicată înseamnă că în vremuri bune avem cea mai mare rată de creștere din Europa, dar e valabil și reversul. „Vestea proastă e că în vremuri rele are cea mai mare cădere din Europa. Când știi că economia României crește pe steroizi, cum zicea cineva, când recesiunea va reveni – și va reveni, fiindcă e un ciclu –, căderea României va fi mai mare decât a altor țări. Când un lucru e prea frumos ca să fie adevărat, cum e creșterea economică, mediul de afaceri devine precaut”, a conchis economistul.
Unde stăm cel mai rău
Definirea prosperității s-a bazat pe nouă indicatori, iar cel mai rău stăm la capitolul „Capital social”. Cu toate că la acest capitol am înregistrat cele mai mari progrese dintre segmentele analizate, urcând, din 2007 până anul trecut, 31 de locuri în topul global, în continuare rămânem pe o poziție joasă, abia pe locul 97. Comparativ, Austria se află pe locul 15, iar Slovenia – pe 22. Un indicator scăzut privind „capitalul social” arată o încredere scăzută între indivizi și față de instituții, dar și o implicare civică redusă.
Decizii economice pripite
Radu Crăciun a afirmat că, de-a lungul anilor, cei care ne-au condus au comis eroarea să creadă că încrederea se câștigă peste noapte. „Această eroare a dus la decizii economice pripite și exagerate. Încrederea nu se câștigă când într-o perioadă foarte scurtă tai impozitele dramatic. Asta nu face decât să genereze neîncredere și îngrijorare față de sustenabilitatea acestei măsuri”, a mai afirmat economistul. România a urcat 29 de poziții la categoria „Mediu”, până pe locul 61 la nivel global, și 13 poziții la categoria „Libertate personală”, până pe locul 48. Din 2007, însă, a urcat doar un loc la capitolele Securitate și siguranță (până pe 46), respectiv Guvernanță (locul 64).
Situație mai proastă în sănătate și educație
Din păcate, lucrurile s-au înrăutățit când vine vorba de Educație, unde România a pierdut 8 locuri în top (până pe 47), de Sănătate, unde am căzut trei locuri, până pe poziția 85 la nivel global. De asemenea, am pierdut câte șase locuri în privința mediului de afaceri (până pe locul 41) și a calității economiei (până pe locul 65). Acest din urmă indicator măsoară satisfacția economică, așteptările față de evoluția economiei, distribuția prosperității sau calitatea producției.
