România ratează o afacere de 200 mil. euro pe an. Suedezii se oferă să ia banii

0

Cablul submarin care ar trebui să lege România de Turcia este un proiect care trenează de aproape şase ani, deşi poate aduce, anual, zeci de milioane de euro în ţară. În cei şase ani de la lansarea proiectului tot ce s-a făcut concret a fost studiul de fezabilitate de către o firmă suedeză. Mai departe, însă, nimic mai mult, în afară de discuţii sterile pentru ambele părţi implicate.

„Am terminat studiul de fezabilitate.  Se lucrează şi, din toamnă, ar trebui să se aleagă un investitor care să realizeze acest proiect, întrând în parteneriat cu noi şi cu partea turcă. Cablul subteran va avea o capacitate de 600-800 de MW. Alte progrese nu mai sunt”, ne-a spus un oficial al Transelectrica, reprezentantul statului român în proiect.

Că proiectul trenează ne-a confirmat şi Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei, Ion Ariton. Şerban spune, însă, că e şi vina turcilor că acest proiect se tot amână. „Nu prea şi-au exprimat dorinţa să facă punct de conexiune pe teritoriul lor. Am mai avut o întâlnire la Ankara, următoare va fi la Bucureşti. Discutăm, în continuare. Deocamdată, nu se întâmplă mare lucru”, a spus Şerban. Potrivit acestuia proiectul reprezintă o oportunitate uriaşă pentru România, dat fiind faptul că avem şansa de a livra în exterior o cantitate de energie care, în viitor, poate dezechilibra sistemul naţional. Oficialul de la Economie se referă la miile de MW care urmează a fi instalaţi în eoliene şi la construcţia reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă

Luând în considerare o capacitate de 600 de MW şi 163 de lei, preţul mediu de export al celui mai ieftin producător de electricitate, Hidroelectrica, putem calcula că exporturile anuale de energie către Turcia pot ajunge la maxim 857 de milioane de lei – circa 200 de milioane de euro. Dacă luăm în calcul, însă, supracapacitatea din Dobrogea, în special eoliană, sumele pot fi chiar cu mult mai mari.

România a bătut palma cu Turcia pe acest proiect în urmă cu şase ani. Singura realizare notabilă în acest timp a fost realizarea studiului de fezabilitate, pentru care s-au plătit 1,2 milioane de euro suedezilor de la Vattenfall Power Consultant AB.

Într-o întâlnire recentă, dintre secretarul de stat din MAE, Bogdan Aurescu, şi omologul său suedez Frank Belfrage, partea suedeză a declarat că există companii scandinave care ar dori să se ocupe de realizarea integrală a cablului submarin. Răspunsul oficialului român a fost că proiectul Constanţa – Istanbul este “susţinut cu fermitate, iar Guvernul nostru acordă o mare importanţă finalizării acestui proiect”.

Cablul submarin ar trebui să aibă o lungime de 400 de km şi ar urma să coste 650 de milioane de euro. În prezent România exportă, anual, sub 10% din electricitatea pe care o produce.