Putin „sacrifică” Kosovo în numele Donbasului: palmă dată aliatului sârb

0
Putin „sacrifică” Kosovo în numele Donbasului: palmă dată aliatului sârb

Kosovo ca Donețk și Luhansk. O comparație provocatoare, chiar și pentru Vladimir Putin.

Însă președintele rus a fost de fapt cel care, la sfârșitul întâlnirii sale cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres, la sfârșitul lunii aprilie, a afirmat că „decizia Curții Internaționale de Justiție a ONU privind Kosovo, potrivit căreia, în exercitarea dreptului la autodeterminare, teritoriul unui stat nu este obligat să ceară permisiunea de a-și declara suveranitatea de la autoritățile centrale, se poate aplica și regiunilor ucrainene”, potrivit Il Fatto Quotidiano.

Declarația șefului statului rus nu a fost cu siguranță pe placul Belgradului, prieten de lungă durată al Moscovei: la o conferință de presă din 6 mai, președintele sârb Aleksandar Vucic, aflat la al doilea mandat, a subliniat că „situația noastră s-a schimbat în rău după declarațiile președintelui rus Vladimir Putin”.

„Nu a existat nicio intenție de a face rău Serbiei, dar a ridicat problema Kosovo într-un mod diferit de cel obișnuit, pentru a proteja interesele rusești. Acum, însă, va trebui să ne confruntăm cu o problemă, deoarece Occidentul va cere ca Serbia să se îndrepte rapid spre recunoașterea Kosovo”, a spus Vucic.

Cuvinte importante cele ale liderului sârb, care însă trebuie analizate cu măsura potrivită.

„Este cu siguranță un pas important pe care l-a făcut Vucic, dar este și un mod de a trage de timp într-o chestiune atât de delicată, în așteptarea unor noi evoluții internaționale. O constantă în acțiunea sa politică în toți acești ani”, subliniază pentru Ilfattoquotidiano.it Giorgio Fruscione, cercetător la Ispi care urmărește zona Balcanilor.

Un teritoriu disputat și sindromul încercuirii Belgradului

Cuvintele lui Putin vin într-un moment dificil în relațiile dintre Serbia și mica republică balcanică, cu care relația nu a fost niciodată idilică de la războiul iugoslav.

Acordul semnat la Casa Alba intre Serbia si Kosovo Foto: Shutterstock Editorial / Profimedia Images

La sfârșitul anilor ’90, NATO a intervenit în apărarea cetățenilor din Kosovo prin Operațiunea Allied Force, care a constat într-o campanie de bombardamente aeriene împotriva Republicii Federale a lui Slobodan Milosevic, acuzată de desfășurarea unei campanii sistematice de exterminare a majorității albaneze din regiune.

Războiul din Kosovo a durat 15 luni și s-a încheiat în 1999, odată cu retragerea trupelor federale iugoslave și recunoașterea unui protectorat internațional sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite.

Independența ulterioară, în 2008, a fost contestată de Serbia, care a fost sprijinită în acest sens de Moscova, motiv pentru care doar 98 din 193 de state, recunosc autonomia Pristinei.

Cu toate acestea, istoria s-ar putea schimba acum.

„Moscova a făcut un pas decisiv, în acest fel Putin a recunoscut de fapt existența Kosovo. Acest lucru va ușura cu siguranță problema atât pentru Washington, cât și pentru întregul Occident”, a declarat pentru Euractiv Srecko Đukić, fost ambasador al Serbiei în Belarus.

Fapt de care pare să fi devenit conștient și Belgradul.

„Cuvintele lui Vucic ar trebui interpretate ca un prim semn al unei îndepărtări lente a Serbiei de Moscova, dar fără șocuri majore, încercând să mențină echilibrul între Uniunea Europeană și Rusia și continuând să alimenteze sindromul încercuirii și viziunea Serbiei ca un stat mic și lipsit de apărare, victimă a intereselor altora”, susține Fruscione.