„Temeri legate de planul de salvare”, titrează Financial Times. Ieri, dolarul a scăzut şi preţul ţiţeiului a explodat, pe măsură ce planul de sprijin în valoare de 700 de miliarde de dolari nu părea că avansează în vreun fel. În acelaşi timp, Wall Street, până de curând forţa dominantă în finanţele internaţionale, a căutat protecţie la investitorii japonezi. În acest timp, Rezerva Federală a deschis porţile băncilor pentru investiţii mult mai permisive. Astfel, fondurile de private equity, fondurile suverane sau alţi investitori instituţionali vor avea mai puţine bariere de doborât, atunci când urmăresc să cumpere pachete de acţiuni la bănci.
FED-ul a ridicat baremul maxim pentru deţinerile acţionarilor minoritari de la 25% la 33%. În acelaşi timp a fost ridicată şi interdicţia de reprezentare în board pentru minoritari. Morgan Stanley a anunţat în cursul zilei de ieri că ar putea să vândă între 10 şi 20 de procente din companie către Mithubishi Financial iar reprezentanţii Nomura au confirmat achiziţia operaţiunilor Lehman Brothers din Asia. În ceea ce priveşte planul de salvare iniţiat de trezorerie, investitorii au fost descurajaţi de ritmul lent care marchează negocierilor politice. Temeri sunt legate şi de succesul acestui demers.
De la secţiunea economică a cotidianului The Guardian aflăm că ministrul de finanţe britanic Alistair Dariling nu intenţionează să mărească impozitul pe venit. În cadrul unui discurs ţinut ieri în faţa laburiştilor, Darling a condamnat în termeni vehemenţi pachetele salariale şi de bonusuri ale şefilor din City. El consideră că acestea au contribuit hotărâtor la politica iresponsabilă de risc. Darling exclude totuşi măsuri imediate în acest sens şi preferă o abordare de fond a problemei.
The Moscow Times face bilanţul provizoriu al forumului economic care a avut loc la Soci în acest weekend. Chiar dacă organizarea a fost foarte slabă şi nu există date oficiale, ministrul pentru dezvoltare ecnomică, Elvira Nabiullina a declarat că: „au fost semnate 114 acorduri, în valoare de peste 14,4 miliarde de euro”. Tranzacţiile au acoperit o plajă economică şi militară largă, de la platforme pentru rachete Soyuz până la afaceri imobiliare.
„Companiile de finanţare auto au nevoie de ajutor”, titrează cotidianul The Wall Street Journal. Companiile de finanţare auto ocupă primul loc în topul industriilor care se confruntă cu probleme serioase de lichiditate. Acestea este şi motivul pentru care firmele de profil vor încerca să profite de planul de salvare pe care trezoreria americană îl pregăteşte. Mai multe companii de lobby depun o muncă de convingere asiduă în acest sens.
Nu sunt însă sigurii care speră la ajutor din partea statului. Printre cei care vor sprijin se numără şi instituţiile care acordă credite pentru studiu. Pentru a veni în întâmpinarea acestora, Congresul ar trebui să aibă o abordare mult mai generoasă şi să lărgească gama de active care ar putea beneficia de ajutor. În momentul de faţă, pachetul legislativ se numeşte TARP, sau Troubled Asset Relief Program.
Până acum, congressmenii nu şi-au dat acordul în vederea includerii finanţatorilor auto pe această listă. Michael Pease, directorul pentru comunicare al Asociaţiei Pieţei de Capital şi a Industrie Financiare, a declarat: „Ar fi înţelept să acordăm trezoreriei maximum de flexibilitate şi să-i lăsăm să poată alege singuri gama de active care urmează să fie cumpărate.”
„Gaură de 100 de milioane de lire în fondul de pensii al Lehman Brothers”, titrează The Times la secţiunea economică. Divizia britanică a băncii de investiţii intrate în faliment are o imensă gaură neagră în fondul de pensii al companiei. Deficitul va face ca mai mulţi foşti angajaţi să se se confrunte cu pierderi importante în valoarea pachetului individual de pensionare. Administratorii fondului s-au adresat săptămâna trecută Autorităţii pentru Protecţae Pensiilor, în vederea obţinerii unui ajutor. Minusul constatat în valoarea fondului a luat prin suprindere experţii. Administratorul special al Lehman Brothers, PriceWaterHouseCoopers a confirmat ieri acest deficit. În momentul de faţă, din fiecare liră sterlină investită în fondul de pensii, au mai rămas cel mult 50 de pence.
„Piaţa austriacă se confruntă cu problema short selling”, titrează Wirtschaftsblatt. Având în vedere că reglementările care ar putea ţine sub control acest fenomen lipsesc, autoritatea de resort a pieţei din Viena, FMA, nu prea poate face mare lucru. Pentru a calma pieţele, oficiali din Statele Unite, Marea Britanie Germania dar şi Belgia au luat sau au în vedere implementarea unor măsuri de restricţionare temporară a vânzărilor în lipsă. Austria nu beneficiează însă de pârghiile legislative şi asta se vede. Potrivit unui studiu UBS, acţiunile Erste Bank se numără printre cele mai shortate titluri din sectorul emitenţilor bancari la nivel european.
