Întrebat ce teritoriu acoperă exact scutul, ministrul Teodor Baconschi a afirmat că sistemul acoperă integral teritoriul naţional, însă are, de fapt, utilitate pentru toată regiunea Europei de Sud-Est. „Bineînţeles că raza sa de acţiune posibilă include şi părţi din ţări vecine”, a menţionat ministrul român de externe, fără a preciza care ar fi acestea.
Şeful diplomaţiei române a participat, joi, la dezbaterea „Stadiul şi perspectivele participării României la sistemul antirachetă al SUA”, organizată de MAE. La eveniment au fost, de asemenea, prezenţi secretarul de stat Bogdan Aurescu, care a condus delegaţia României la negocierile cu SUA pe tema sistemului de apărare antirachetă, reprezentanţi ai Ministerului Apărării şi ai unor organizaţii neguvernamnetale.
Statele Unite au anunţat la 17 septembrie 2009 că administraţia Obama a făcut modificări în planurile de apărare antirachetă faţă de cum fuseseră ele concepute de fosta administraţie republicană a lui George W. Bush. Administraţia Obama propune desfăşurarea în patru etape a scutului antirachetă în Europa, având la bază principiul flexibilităţii.
Faza a doua a abordării adaptive în etape a scutului antirachetă, ce are ca orizont de timp 2015, presupune desfăşurarea, după testări suficiente, a unei versiuni mai capabile a interceptorului SM-3 (Block IB), atât în configuraţii pe mare, cât şi terestre, precum şi plasarea unor senzori avansaţi, pentru a extinde teritoriul apărat împotriva rachetelor cu rază scurtă şi lungă de acţiune. La această fază ar urma să participe România.
România a decis să participe la scutul antirachetă în primul rând pentru că vechea variantă a apărării americane antirachetă nu oferea protecţie pentru întreg teritoriul ţării. În noua variantă, România este acoperită în totalitate şi poate oferi, la rândul său, protecţie ţărilor din jur. Oficialii români au arătat ca proiectul nu afectează securitatea statelor vecine, ci, dimpotrivă, reduce riscurile de securitate în plan regional mai larg.
Imediat după acceptarea propunerii americane, Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria şi Bulgaria au fost informate de către reprezentanţi ai MAE ce înseamnă amplasarea elementelor scutului antirachetă american în România.
Un expert militar de la Academia rusă pentru probleme geopolitice, Konstantin Sivkov, a declarat joi pentru Pravda.ru că elementele scutului antirachetă din România sunt parte a unui plan american de a încercui Rusia cu baze militare. „Sistemul antirachetă pe care americanii îl plasează în România este desemnat să distrugă ţinte balistice şi tactice. Dacă vă uitaţi pe harta regiunii, baza românească (de la Deveselu – n.r.) poate fi folosită pentru un singur scop: să ţină regiunile sudice ale Rusiei în bătaia puştii şi să poată lovi rachetele noastre de croazieră (…) În această regiune nu sunt alte potenţiale ameninţări la adresa SUA. Turcia este membră NATO, Ucraina cooperează activ cu NATO. Sunt câteva potenţiale ‘puncte fierbinţi’ – Crimeea, Abhazia şi Osetia de Sud. Americanii înarmează Georgia şi îşi adună forţele în aceată regiunea – foarte probabil anticipând înrăutăţirea condiţiilor în această parte a lumii”, a declarat analistul rus. Pravda.ru scrie că Rusia ar putea include printre măsurile de răspuns la scut desfăşurarea de rachete Iskander în Transnistria.
