Acordul cu SUA pe scutul antirachetă a fost descretizat. VEZI TEXTUL

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a anunţat că astăzi acordul este public. El a precizat că documentul este dat publicităţii în urma unei înţelegeri la care s-a ajuns cu SUA.

Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a condus echipa de negociere cu SUA pe tema scutului antirachetă. Discuţiile s-au purtat circa un an, documentul fiind semnat, la 13 septembrie, de Teodor Baconschi şi Hillary Clinton, în timpul vizitei de lucru a preşedintelui Traian Băsescu la Washington.

Motivaţia scutului: proliferarea armelor de distrugere în masă, o ameninţare gravă

Acordul prezintă în Preambul raţiunea dezvoltării sistemului de apărare antirachetă - proliferarea armelor de distrugere în masă şi a vectorilor pentru transportul lor la ţintă, inclusiv a rachetelor balistice, reprezintă o ameninţare gravă şi în creştere.

Această evoluţie ameninţă "pacea şi securitatea internaţionale, populaţiile, teritoriul şi forţele Părţilor, ale aliaţilor şi partenerilor lor", se spune în textul acordului, care nu face referire la vreun stat sau regiune anume.

Textul prezintă raţiunea dezvoltării sistemului de apărare antirachetă şi anume intensificarea riscurilor legate de un atac cu rachete balistice, generate de proliferarea tehnologiilor privind rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune şi accesul la aceste arme şi la vectorii lor de transport, ceea ce impune dezvoltarea modalităţilor de contracarare a acestei ameninţări grave pentru aliaţii NATO, inclusiv România şi SUA.

Experţii în materie de securitate sunt unanimi în a evalua că riscurile generate de potenţiale atacuri cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, inclusiv în spaţiul european din care face parte România, sunt în creştere, în timp ce, din punct de vedere tehnologic, sistemele balistice devin mai flexibile, mobile, precise, iar raza lor de acţiune sporeşte. În acest context, sistemul de apărare antirachetă al SUA şi, ulterior, al NATO se doreşte un instrument eficient de contracarare.

Baza de la Deveselu este sub jurisdicţie suverană română

Baza de la Deveselu, unde vor fi amplasate elementele scutului american antirachetă, este sub jurisdicţia suverană română şi proprietatea României, arată textul acordului încheiat între Statele Unite şi România.

Documentul prevede că România va păstra proprietatea şi titlul asupra bazei în conformitate cu prevederile aplicabile ale Acordului de cooperare în domeniul apărării.
În schimb, forţelor Statelor Unite le vor fi autorizate accesul în bază şi utilizarea acesteia cu respectarea deplină a legislaţiei române în conformitate cu prevederile Acordului de cooperare în domeniul apărării şi pot utiliza baza pentru a găzdui facilitatea.

Articolul IV din Acordul de cooperare în domeniul apărării încheiat la 9 septembrie la Washington arată că toate clădirile, inclusiv cele construite, utilizate, modificate sau îmbunătăţite de forţele Statelor Unite, sunt proprietatea României, în timp ce obiectele şi instalaţiile mobile rămân proprietatea forţelor SUA sau a contractorilor Statelor Unite, după caz.

Acordul semnat între România şi SUA reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor în privinţa amplasării unui sistem de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite pe teritoriul României, în baza Deveselu.
Sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice include interceptorii non-nucleari, precum şi acele componente necesare pentru operarea acestor interceptori şi echipamentul şi infrastructura aferente misiunii şi sprijinirii misiunii de apărare împotriva unui atac cu rachete balistice.

Legile aplicabile pe teritoriul României se vor aplica şi în perimetrul bazei Deveselu

Legile aplicabile pe teritoriul României se vor aplica în perimetrul bazei de la Deveselu, unde vor fi amplasate elementele sistemului american de apărare antirachtă, potrivit prevederilor acordului încheiat între România şi SUA.

Textul arată că este obligaţia forţelor Statelor Unite şi a componentei civile şi a membrilor acestora, ca şi a dependenţilor lor, să respecte legile României şi să se abţină de la orice activitate neconformă cu spiritul prezentului acord.

Documentul arată, de asemenea, că forţele Statelor Unite vor utiliza baza de la Deveselu fără a aduce prejudicii suveranităţii şi legislaţiei României.

În acelaşi timp, operaţiunile din bază se desfăşoară cu luarea corespunzătoare în considerare a sănătăţii şi a siguranţei publice.

Pe de altă parte, Statele Unite pot, după obţinerea autorizării necesare, să întreprindă măsuri de construcţie şi să facă modificări majore şi îmbunătăţiri şi să menţină, să întreţină şi să opereze instalaţii şi elemente de infrastructură pentru apărarea împotriva rachetelor balistice în baza de la Deveselu.

În cursul unor astfel de activităţi, Statele Unite pot: să utilizeze, modifice sau să demoleze instalaţii şi elemente existente de infrastructură în facilitate; să înlăture vegetaţia existentă; şi să excaveze solul în facilitate cu luarea în considerare corespunzătoare a legislaţiei române privind protejarea siturilor arheologice.

Prevederea apare în acordul încheiat între România şi Statele Unite în condiţiile în care, pentru amplasarea efectivă a sistemului american de apărare antirachetă, va fi nevoie de realizarea unor construcţii care să adăpostească echipamentul şi personalul care îl utilizează, fiind necesar să se permită forţelor americane să realizeze activităţile corespunzătoare de construire sau de ajustare a infrastructurii existente, cu respectarea legislaţiei române.

Textul acordului spune însă că anterior începerii unei activităţi de construcţie referitoare la bază, Statele Unite vor furniza României o planificare a activităţii de construcţie.

Statele Unite vor transmite, de asemenea, toată documentaţia de construire relevantă înainte de a solicita autorizarea României.

La rândul său, România va răspunde solicitării Statelor Unite pentru autorizare în 30 de zile de la transmiterea oficială a documentelor relevante. În cazul unor construcţii în interiorul bazei, dacă România nu emite autorizaţia în 30 de zile, Statele Unite pot să înceapă activităţile de construcţie planificate.  Potrivit documentului, România va obţine autorizaţia necesară pentru construire în conformitate cu legislaţia română şi prevederile acordului de cooperare în domeniul apărării şi cu aranjamentele de implementare aplicabile. În cazul construcţiilor în interiorul bazei, această autorizaţie va permite Statelor Unite să înceapă construirea după ce 35% din proiect este transmis României, în timp ce în cazul construcţiilor în afara bazei şi în legătură cu ea, această autorizaţie va permite Statelor Unite să înceapă construirea după ce 100% din proiect este transmis României.

Pe de altă parte, România va asigura, conform legislaţiei române în vigoare, ca folosirea suprafeţelor de teren din jurul bazei să fie conformă cu operarea facilităţii şi a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

În schimb, Statele Unite vor furniza informaţiile relevante pentru ca România să reglementeze modul de folosire a suprafeţelor de teren din jurul bazei. Parametrii specifici şi limitările folosirii terenului vor fi stabilite într-un aranjament de implementare, arată textul acordului încheiat între România şi SUA privind scutul antirachetă.

Spaţiul aerian deasupra şi în jurul bazei de la Deveselu va fi restricţionat

România va stabi li un spaţiu aerian restricţionat deasupra şi în jurul bazei de la Deveselu, unde va fi amplasat scutul american antirachetă, potrivit textului acordului încheiat la 13 septembrie între România şi SUA. Documentul prevede că România va stabili restricţii de trafic aerian. Parametrii detaliaţi pentru zonele menţionate, precum şi principiile stabilirii şi operării lor şi ale cooperării între autorităţile competente ale României şi Statelor Unite privind utilizarea spaţiului aerian românesc vor fi prevăzute într-un aranjament de implementare, arată textul acordului.

Statele Unite vor furniza informaţiile relevante pentru ca România să reglementeze utilizarea spaţiului aerian de deasupra şi din jurul bazei, stipulează Acordul.

SUA controlează accesul la Facilitatea din cadrul Bazei Deveselu

Statele Unite vor controla accesul la Facilitatea din cadrul Bazei Deveselu, vor utiliza exclusiv şi vor avea acces nerestricţionat la această Facilitate, arată textul Acordului referitor la amplasarea elementelor scutului antirachetă pe teritoriul României. Reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite va avea autoritate exclusivă asupra activităţilor şi operaţiunilor din cadrul Facilităţii.

Comandantul român şi reprezentanţii săi autorizaţi vor avea însă acces prompt la facilitate, în conformitate cu cerinţele operaţionale, de siguranţă şi de securitate.

În acelaşi timp, reprezentanţii autorităţilor competente din România, incluzând, dar fără a se limita la, personalul Ministerul Apărării Naţionale, personalul pentru situaţii de urgenţă şi personalul de aplicare a legii vor avea acces prompt la facilitate, în exercitarea atribuţiilor oficiale, în conformitate cu cerinţele operaţionale, de siguranţă şi de securitate.

În cazul în care securitatea şi protecţia sunt asigurate de către contractori, aceste entităţi au obligaţia de a respecta toate cerinţele relevante ale legii române. Atfel, dacă forţele SUA utilizează contractori pentru pază, aceştia vor trebui să respecte legislaţia română.

Conform Art. II din Acord, "Facilitate" înseamnă zona situată în cadrul Bazei unde sunt amplasate Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România şi infrastructura de sprijin şi în privinţa cărora Statele Unite controlează accesul.

Facilitatea include componente ale Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România cum ar fi, dar fără a se limita la: un sistem de lansare, un sistem de comandă şi control, un sistem radar, un sistem de comunicaţii, infrastructură de utilităţi, infrastructură de securitate, infrastructură de depozitare şi distribuire a combustibilului, echipament şi infrastructură aferente misiunii şi sprijinirii misiunii.
Este definit astfel termenul utilizat pentru a desemna exact zona din "Bază" unde va fi instalat în mod efectiv Sistemul; această prevedere, coroborată cu un articol separat (articolul V) din Acord consacrat "Facilităţii", indică în mod clar regimul juridic al facilităţii care este doar o zonă funcţională amplasată în Bază, fără a constitui o bază militară americană.

"Bază" înseamnă, potrivit acordului, zona militară din localitatea Deveselu, utilizată de forţele Statelor Unite în conformitate cu prevederile Acordului semnat la 13 septembrie şi pe durata de aplicare a acestuia, în scopul amplasării şi operării Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România.

Articolul IV din Acordul de cooperare în domeniul apărării (semnat de România şi SUA la 6 decembrie 2005) confirmă că România va păstra toate drepturile asupra facilităţilor şi zonelor puse la dispoziţia forţelor SUA. În aplicarea acestui principiu, bunurile imobile aflate pe teritoriul Bazei sunt proprietatea României. Regula priveşte chiar şi clădirile construite, utilizate, modificate sau îmbunătăţite de SUA, asupra cărora România va exercita dreptul de proprietate.

Potrivit Acordului, Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România include interceptorii non-nucleari, precum şi acele componente necesare pentru operarea acestor interceptori, echipamentul şi infrastructura aferente misiunii şi sprijinirii misiunii de apărare împotriva unui atac cu rachete balistice.

Definiţia are rolul de a indica exact ce componente cuprinde Sistemul care va fi amplasat în România, clarificându-se că interceptorii care fac parte din Sistem nu vor fi purtători de focos nuclear. Conform specificaţiilor tehnice, aceşti interceptori de tip SM 3 care vor fi utilizaţi de Sistemul din România nu au niciun fel de încărcătură periculoasă, distrugerea rachetei inamice fiind realizată exclusiv prin forţa cinetică de impact.

România asigură securitate şi protecţia Bazei în afara perimetrului Facilităţii

România va fi responsabilă pentru asigurarea securităţii şi protecţiei Bazei de la Deveselu în afara perimetrului Facilităţii, adică locul din bază unde vor fi plasaţi efectiv interceptorii şi unde responsabilitatea pentru securitate revine SUA.


"Bază" înseamnă, potrivit Acordului semnat de SUA şi România cu privire la amplasarea elementelor scutului antirachetă, zona militară din localitatea Deveselu utilizată de forţele Statelor Unite în conformitate cu prevederile Acordului semnat la 13 septembrie şi pe durata de aplicare a acestuia, în scopul amplasării şi operării Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România.
Conform Art. II din Acord, "Facilitate" înseamnă zona situată în cadrul Bazei unde sunt amplasate Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România şi infrastructura de sprijin şi în privinţa cărora Statele Unite controlează accesul.

Baza este o locaţie a Ministerului Apărării Naţionale din România, aflată sub jurisdicţia României, şi, în mod firesc, părţii române îi revine protecţia securităţii Bazei, în vreme ce SUA va asigura, complementar, securitatea Facilităţii.

Comandantul român, în cooperare cu reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite, va stabili procedurile de acces în Bază, inclusiv măsurile adecvate de siguranţă şi securitate care vor fi aplicate pentru intrarea în Bază, şi va emite permisele corespunzătoare de acces în Bază.

Părţile, inclusiv comandantul român şi reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite omolog, vor schimba informaţii cu privire la securitatea şi protecţia Bazei, iar România se va coordona cu Statele Unite în privinţa planificării pentru securitate şi protecţie, atât înainte, cât şi după ce Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România devine operaţional, se arată în textul Acordului.

În cazul în care securitatea şi protecţia sunt asigurate de către contractori, aceste entităţi au obligaţia de a respecta toate cerinţele relevante ale legii române. Atfel, dacă forţele SUA utilizează contractori pentru pază, aceştia vor trebui să respecte legislaţia română.
În cazul în care comandantul român sau reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite sesizează o situaţie de criză în cadrul Bazei care ar putea afecta siguranţa populaţiei care locuieşte în zonă, acel comandant sau reprezentant de rang înalt îşi va informa imediat omologul, prevede Acordul.
Părţile se angajează să coopereze, în mod corespunzător, pentru schimbul de informaţii referitoare la toate ameninţările la adresa Bazei sau care au legătură cu funcţionarea Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România.

Părţile vor desfăşura această cooperare cu privire la Bază şi Facilitat e şi vor stabili proceduri pentru schimbul în timp util al informaţiilor şi datelor contrainformative prin instituţiile şi organizaţiile competente, prin intermediul unor mecanisme care vor fi stipulate într-un aranjament de implementare.

SUA vor numi un reprezentant de rang înalt în România

Statele Unite vor numi un reprezentat de rang înalt în România, înainte ca sistemul de apărare antirachetă să devină operaţional, arată textul acordului încheiat între Bucureşti şi Washington.

Reprezentantul va fi punct unic de contact al Statelor Unite cu privire la activităţile curente în conformitate cu acordul şi care va avea autoritate asupra facilităţii şi a forţelor Statelor Unite, membrilor de familie, contractorilor Statelor Unite, angajaţilor contractorilor Statelor Unite şi asupra oricăror alte persoane folosite de forţele Statelor Unite în cadrul bazei.

Reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite va avea autoritate exclusivă asupra activităţilor şi operaţiunilor din cadrul facilităţii de la Deveselu.

De asemenea, reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite va fi responsabil şi pentru probleme legate de bunuri, infrastructură, instalaţii, dotări, echipamente şi materiale localizate în cadrul Bazei, dar în afara facilităţii, care sunt deţinute sau folosite exclusiv de Statele Unite.

Textul acordului prevede, totodată, că Statele Unite vor fi responsabile de asigurarea securităţii şi protecţiei pentru facilitate. În aplicarea Acordului de cooperare în domeniul apărării, părţile vor schimba informaţii cu privire la securitatea şi protecţia facilităţii, iar Statele Unite se vor coordona şi vor coopera cu România în privinţa planificării pentru securitate şi protecţie, atât înainte, cât şi după ce sistemul de apărare în România devine operaţional

Denunţarea acordului are efect în termen de doi ani de la data notificării demersului

Acordul între România şi SUA privind scutul antirachetă poate fi denunţat în orice moment de oricare dintre părţi printr-o notificare scrisă transmisă ceilalte părţi, care îşi va produce efectele în termen de doi ani de la data comunicării.

Acordul între România şi SUA privind scutul este încheiat pe o perioadă nedeterminată şi va intra în vigoare în conformitate cu legile interne ale fiecărei părţi şi la data primirii ultimei notificări scrise prin care părţile se informează reciproc, prin canale diplomatice, că toate procedurile interne necesare pentru intrarea în vigoare a documentului au fost îndeplinite.

Acordul poate fi amendat prin acordul scris al părţilor.
Orice problemă sau diferend cu privire la interpretarea sau aplicarea acordului, inclusiv diferendele dintre comandantul român al bazei de la Deveselu şi reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite referitoare la funcţionarea curentă a bazei vor fi soluţionate numai prin consultări bilaterale.

Astfel de diferende vor fi soluţionate la nivelul competent cel mai scăzut posibil, prin consultări între reprezentanţii Părţilor.

Orice diferend poate fi supus spre examinare, şi, dacă este posibil, soluţionare, Comitetului Mixt înfiinţat în conformitate cu Acordul de cooperare în domeniul apărării sau consultărilor între părţi.

SUA vor avea răspunderea pentru un eventual prejudiciu cauzat în afara României

România nu-şi va asuma răspunderea pentru niciun prejudiciu sau pentru nicio pretenţie în legătură cu un astfel de prejudiciu, cauzat în afara teritoriului României de elemente ale scutului antirachetă, în cazul în care astfel de prejudicii nu sunt rezultatul acţiunilor sau neglijenţei României.

Textul acordului prevede că, în implementarea acestui articol, părţile, la cererea oricăreia dintre ele, se vor întâlni cu scopul de a ajunge la o soluţionare reciproc acceptabilă, echitabilă şi justă a pretenţiilor în timp util, ţinând cont de circumstanţe şi de obligaţiile respective ale Părţilor.

Acest text al acordului reglementează problematica răspunderii juridice şi a pretenţiilor privind daune cauzate terţilor în conformitate cu prevederile acordurilor deja aplicabile, cu normele dreptului internaţional în materie şi cu legislaţia română.

Textul exclude răspunderea României pentru prejudiciile cauzate în afara teritoriului României prin operarea sistemului, această răspundere revenind în consecinţă exclusiv SUA (în cazul în care astfel de prejudicii nu sunt rezultatul acţiunilor sau neglijenţei României - o excepţie care decurge din normele aplicabile şi din principiile generale de drept, SUA neputând răspunde pentru acţiuni sau inacţiuni ale României).

Excluderea de principiu a responsabilităţii părţii române în textul prezentului Acord creează un regim juridic mai favorabil decât cel din acordurile similare încheiate de SUA cu Polonia (şi Cehia) în 2008.


România va fi informată în timp real despre operaţiunile de apărare antirachetă

Statele Unite vor pune la dispoziţia României un mijloc de comunicare pentru a primi informaţii actuale privind operaţiunile de apărare antirachetă referitoare la zona Atlanticului de Nord şi privind statutul facilităţii, arată textul acordului încheiat între Bucureşti şi Washington.

Documentul prevede că Statele Unite vor transmite României imediat informaţii de ultimă oră pentru cunoaşterea continuă a situaţiei din orice moment inclusiv privind rachetele detectate şi urmărite de sistem, originea şi impactul anticipat al acestora şi angajarea componentelor de apărare antirachetă amplasate pe teritoriul României, pentru a asigura nivelul adecvat de cooperare în cazul unei operaţiuni de apărare antirachetă.

Detalii suplimentare cu privire la acest aspect vor fi incluse într-un aranjament de implementare.

De asemenea, Statele Unite se vor consulta cu România în mod regulat şi ori de câte ori este necesar la cererea oricăreia dintre Părţi cu privire la

Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite şi operarea acestuia în ceea ce priveşte zona Atlanticului de Nord, aşa cum este acest termen folosit în Tratatul Atlanticului de Nord, inclusiv în privinţa aspectelor privind consecinţele unei operaţiuni de apărare antirachetă lansate de pe teritoriul României, arată textul Acordului.

Prevederea are relevanţă atât în privinţa efectelor concrete din punct de vedere strict militar, dar şi a celor de natură politică sau în ce priveşte consecinţele pe planul răspunderii juridice (de drept internaţional).

Mecanismul convenit de consultare, care are loc regulat, se poate activa şi ori de câte ori este necesar, la cererea oricăreia dintre părţi. Aceste consultări au un câmp de acoperire foarte larg, privind întregul Sistem antirachetă al SUA (nu doar Sistemul din România) şi operarea sa în zona Atlanticului de Nord (zona de referinţă pentru Tratatul de la Washington privind NATO din 1949).

Informarea promptă, în timp real, este necesară în contextul în care specificul apărării antirachetă presupune reacţii operaţionale de răspuns care se înscriu în intervale de timp scurte, de ordinul minutelor. De aceea, mecanismul de informare reglementat de alineatul 5 din Articolul VI al acordului (Comanda şi controlul Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice) presupune ca SUA să informeze în timp real România asupra operaţiunilor de apărare antirachetă referitoare la zona Atlanticului de Nord şi privind statutul Facilităţii (implicarea Facilităţii din România în astfel de operaţiuni).

SUA vor furniza cu promptitudine ("imediat") informaţii de ultimă oră pentru cunoaşt erea continuă a situaţiei din orice moment inclusiv privind rachetele ostile detectate şi urmărite de Sistem, originea şi impactul anticipat al acestora şi privind angajarea componentelor de apărare antirachetă amplasate pe teritoriul României. De aceea, a fost prevăzută şi modalitatea tehnică de asigurare a informării României: Statele Unite se obligă să pună la dispoziţia

României un mijloc de comunicare specializat şi securizat pentru a primi informaţii în timp real privind datele menţionate mai sus.