Afacerea secolului la granița României: „Ar fi păcat să ratăm momentul”. Viziunea lui Armand Goșu pentru reconstrucția Ucrainei

Afacerea secolului la granița României se conturează pe fondul unui posibil final al războiului din Ucraina și al unui efort de reconstrucție fără precedent în Europa postbelică. Istoricul Armand Goșu, expert în fostul spațiu sovietic, explică într-o analiză pentru Adevărul ce rol ar putea avea România într-un proces evaluat la sute de miliarde de euro și de ce „ar fi păcat să ratăm momentul”, chiar dacă limitările sunt evidente.

Afacerea secolului la granița României și miza uriașă a reconstrucției Ucrainei

Reconstrucția Ucraina reprezintă una dintre cele mai mari provocări geopolitice și economice ale următoarelor decenii. Țara este în mare parte în ruine, iar infrastructura va trebui refăcută din temelii, în condițiile în care estimările indică un necesar financiar cuprins între 500 și 800 de miliarde de euro. Practic, Ucraina ar avea nevoie de un veritabil plan Marshall, susținut de Uniunea Europeană și de alți parteneri occidentali.

Negocierile pentru încheierea războiului continuă în formate indirecte, precum SUA–Rusia și SUA–Ucraina, însă chiar și în scenariul unui armistițiu sau al unei păci semnate, tensiunile nu vor dispărea complet. În acest context, marile companii occidentale își pregătesc deja strategiile pentru momentul în care vor putea intra oficial pe piața ucraineană. Cele mai avantajate sunt firmele de construcții, consorțiile și fondurile de investiții, dar și statele vecine, în special Polonia și România, care beneficiază de proximitate geografică.

România are cea mai lungă graniță comună cu Ucraina, un atu strategic major. Potrivit lui Armand Goșu, în scenariul unei victorii a Occidentului, România ar putea deveni una dintre principalele rute de tranzit pentru ajutoare și investiții, cu volume financiare uriașe care ar urma să treacă prin această zonă.

Afacerea secolului la granița României: limitele și oportunitățile Bucureștiului

Afacerea secolului la granița României nu înseamnă însă automat proiecte românești majore pe teritoriul Ucrainei. Armand Goșu subliniază că lipsa de expertiză, barierele lingvistice și slaba cunoaștere a realităților politice și culturale ucrainene reprezintă dezavantaje clare pentru autoritățile și companiile românești. În acest context, România va avea, cel mai probabil, rolul unui hub logistic și de tranzit, nu pe cel de jucător principal.

Cu toate acestea, imaginea României în Ucraina este una pozitivă, mai ales după februarie 2022, când societatea civilă și autoritățile române au sprijinit refugiații ucraineni. Goșu face o paralelă cu modul în care România i-a ajutat pe polonezi în 1939, arătând că astfel de gesturi construiesc un capital de încredere valoros. Acest capital ar putea fi valorificat prin parteneriate cu mari companii occidentale, care să folosească România ca bază logistică pentru proiectele din sudul Ucrainei, inclusiv zona Odesa.

Profesorul avertizează însă și asupra scenariilor negative. O eventuală prăbușire a Ucrainei sau continuarea războiului pe termen lung ar fi extrem de periculoase pentru România și pentru regiune. Căderea Odesei ar avea efecte directe asupra securității Republicii Moldova și a României. În privința negocierilor de pace, Armand Goșu se arată sceptic și consideră că orice acord ar putea fi fragil și de scurtă durată, asemănător celor de la Minsk.