Ministerul Justitiei nu respinge discuţiile pe tema legii insolventei. "Daca stam si ne uitam in piata constatam ca avem mari probleme a intelegerii legii insolventei. Este o problema de educatie si intelegere la nivelul societatii romanesti legat de ce inseamna falimentul si insolventa. Avem o procedura de executare silita a persoanelor juridice. Reglementarile europene trebuie intelese intr-o maniera corespunzatoare si aplicate la momentul oportun, ori in acest moment avem probleme cu intelegerea legii actuale" a declarat, la The Money Channel, Alina Bica, secretar de stat in Ministerul Justiţiei.
Legea falimentului persoanelor fizice ar întârzia executarea silită a garanţiilor debitorilor restanţi. Băncile şi recuperatorii de credite s-ar vedea nevoiţi să aştepte, ca orice creditor simplu, ca persoana în cauză să treacă prin toate etapele falimentului. Pentru restanţierii la credite, va exista o perioadă de graţie în care debitorul să poată plăti mai puţin, în funcţie de rescadenţarea convenită cu banca. În lipsa legii falimentului persoanelor fizice, nici statul nu poate urmări debitorii.
Odată cu promulgarea legii, pentru stat devine mai uşor să-şi recupereze datoriile, însă, devine mult mai greu pentru bănci să execute bunurile datornicilor. Astfel, legea protejează datornicii împotriva declanşării procedurii de chemare anticipată în execuţie, pe care băncile o practică în prezent. Iar recuperatorii de credite nu vor mai avea mijloace de a obliga datornicii să efectueze plata, ci vor aştepta, la rând, în funcţie de exigibilitatea creanţei.
Analiştii sunt însă pesimişti în ceea ce priveşte aplicarea legii. Ei spun că în România mai trebuie adoptate o serie de măsuri în lipsa cărora legea falimetului persoanelor fizice nu ar putea funcţiona. Între timp, datoriile restante mai mari de 90 de zile ale persoanelor creditate de bănci s-au triplat în martie faţă de acceaşi perioadă a anului anterior, ajungând de la 0,21% din totalul creditelor, la 0,66%. Totodata, restantele pentru creditele trimise spre colectare ajunsesera la 28 februarie 2009 la 47 milioane lei sau 11 milioane euro.
