Potrivit acestui document, care confirmă o informaţie apărută în premieră în cotidianul Financial Times, statele membre invită Executivul comunitar "să studieze avantajele şi inconvenientele care ar apărea de pe urma transferului anumitor responsabilităţi şi puteri pentru supervizarea luptei împotriva spălării banilor către un organism al Uniunii dotat cu o structură independentă". Acest organism ar urma să dispună "de puteri directe, cel puţin vis-a-vis de grupurile financiare care operează pe baza unei structuri transfrontalier", se precizează în document.
Această propunere ar putea fi adoptată în mod oficial în luna decembrie, când este programată să aibă loc următoarea reuniune a miniştrilor europeni de Finanţe, a declarat o sursă europeană.
Iniţiativa vine după ce în ultimii ani Europa a fost zguduită de mai multe scandaluri de spălare a banilor care au scos la lumină modul în care infractorii pot exploata sistemul bancar european. Unul dintre aceste scandaluri a vizat grupul bancar Danske Bank, prin a cărui filială din Estonia au fost efectuate plăţi suspecte în valoare de aproximativ 200 miliarde de euro, între 2007 şi 2015. Un alt scandal vizează banca Pilatus Bank, din Malta, şi neregulile financiare scoase la lumină de Daphne Caruana Galizia, o jurnalistă asasinată în luna octombrie 2017, sau banca ABLV, din Letonia, acuzată de autorităţile americane de spălare de bani.





