August 2026 a fost cea mai caldă lună august înregistrată vreodată la nivel global, iar temperatura medie a aerului a depășit cu 1,65°C nivelul estimat pentru perioada preindustrială. În Europa, vara a fost a treia cea mai caldă din istoria măsurătorilor, în timp ce Europa de Vest a traversat cea mai fierbinte vară înregistrată până acum. România s-a aflat printre țările afectate de secetă severă, iar Dunărea a avut debite extrem de scăzute.
Datele provin din cel mai recent raport al Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice (C3S), gestionat de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu (ECMWF).
Cea mai caldă lună august măsurată vreodată
Temperatura medie globală a aerului la suprafață a ajuns în august la 16,96°C, cu 0,85°C peste media perioadei 1991–2020. Valoarea transformă august 2026 în cel mai cald august din setul de date ERA5, depășind recordul anterior, stabilit la egalitate în 2023 și 2024.
Mai mult, august 2026 a fost cea mai caldă lună august înregistrată vreodată și se află, la nivelul tuturor lunilor calendaristice, la egalitate cu iulie 2023.
Raportul Copernicus arată și o altă bornă importantă: temperatura medie globală din august a fost cu 1,65°C peste nivelul estimat pentru perioada preindustrială 1850–1900. Este prima lună de la noiembrie 2025 în care temperatura globală a depășit cu mai mult de 1,5°C acest nivel de referință.
Perioada iunie–august 2026 a fost, de asemenea, cea mai caldă vară înregistrată la nivel global, la egalitate cu vara anului 2024.
Oceanul a atins și el valori record
Căldura nu s-a limitat la uscat. Temperatura medie a suprafeței mării în oceanele situate între 60°S și 60°N a ajuns în august la 21,07°C, cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată pentru această lună. Recordul anterior pentru luna august era de 20,98°C și fusese stabilit în 2023.
Temperatura medie a suprafeței mării în această zonă a fost, de asemenea, la egalitate cu cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată pentru o lună calendaristică, atinsă în martie 2024.
O parte importantă a fenomenului se desfășoară în Pacificul tropical, unde temperaturile suprafeței mării au rămas excepțional de ridicate. Condițiile sunt asociate cu un episod de El Niño care continuă să se intensifice și care ar putea deveni unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată.
Specialiștii avertizează că efectele fenomenului sunt deja vizibile. În Indonezia, condițiile climatice au favorizat intensificarea incendiilor sezoniere, potrivit Serviciului de Monitorizare a Atmosferei Copernicus.
Europa a avut o vară aproape fără precedent
Pe continent, temperatura medie din august a fost de 20,26°C, cu 1,10°C peste media perioadei 1991–2020. August 2026 a fost astfel al patrulea cel mai cald august înregistrat în Europa.
Privită însă în ansamblu, perioada iunie–august a fost a treia cea mai caldă vară europeană din istorie, după 2024 și 2022.
În Europa de Vest situația a fost și mai severă. Regiunea a avut cea mai caldă vară înregistrată vreodată, depășind recordul stabilit în 2003.
Valurile de căldură au început foarte devreme, încă din luna mai, și au continuat pe parcursul verii. În august, noi episoade de căldură extremă au afectat regiunea.
România, printre țările afectate de secetă severă
Una dintre cele mai importante consecințe ale verii 2026 a fost deficitul de precipitații.
Europa de Vest și Centrală, sudul Scandinaviei și sud-estul Europei au avut condiții mult mai uscate decât media. În unele regiuni, seceta a început încă din luna mai și a continuat pe parcursul verii.
Copernicus menționează explicit România printre țările în care au fost raportate condiții severe de secetă, alături de Franța, Regatul Unit, Ungaria și Serbia.
Seceta a avut efecte directe și asupra resurselor de apă. În zonele afectate, debitele unor dintre cele mai importante râuri europene au coborât la niveluri excepțional de scăzute.
Dunărea, printre marile râuri afectate
Dunărea se numără printre fluviile europene care au înregistrat debite extrem de reduse în această perioadă.
Raportul arată că, pe ansamblul verii, porțiuni întinse ale unor râuri precum Sena, Ronul, Loara și Glomma au înregistrat cele mai scăzute debite sezoniere de la începutul seriei de date, în 1992.
Condițiile de debit foarte scăzut s-au extins însă și asupra unor mari fluvii din centrul și estul Europei, inclusiv Dunărea, Vistula și Rinul.
Pentru România, situația Dunării are implicații care depășesc problema strict hidrologică, având în vedere rolul fluviului pentru navigație, agricultură, industrie și sistemul energetic.
Marea Neagră și Mediterana, lovite de caniculă marină
Și în apropierea Europei, temperaturile mării au atins niveluri neobișnuit de ridicate.
În august, temperaturile suprafeței mării au atins valori record pentru această lună de-a lungul coastei Atlanticului și în vestul Mediteranei. Zone extinse au fost afectate de caniculă marină puternică sau severă.
Fenomenul este important deoarece încălzirea oceanelor nu reprezintă doar o consecință a temperaturilor ridicate din atmosferă, ci poate amplifica la rândul său anumite fenomene climatice.
Gheața marină continuă să fie sub presiune
August a adus valori reduse și în ceea ce privește gheața marină.
Extinderea gheții marine arctice s-a clasat pe locul 12 între cele mai scăzute valori înregistrate pentru luna august. La sfârșitul lunii, când gheața arctică se apropia de minimul anual din septembrie, aceasta se afla pe locul 13 între cele mai reduse valori pentru perioada respectivă.
În Antarctica, extinderea gheții marine s-a clasat pe locul al patrulea între cele mai mici valori înregistrate vreodată pentru luna august. Cele mai pronunțate deficite au fost observate în Marea Amundsen și în sectorul Oceanului Indian.
Un semnal pentru Europa, dar și pentru România
Raportul Copernicus conturează o vară în care mai multe fenomene s-au suprapus: temperaturi record, perioade prelungite de caniculă, secetă și debite extrem de scăzute ale unor mari râuri europene.
Pentru România, unul dintre cele mai importante semnale este combinația dintre seceta severă și nivelurile foarte scăzute ale Dunării. Nu este vorba doar despre o vară călduroasă, ci despre efectele pe care perioadele lungi fără precipitații le pot produce asupra apei, agriculturii, navigației și infrastructurii energetice.
Iar datele pentru august arată că 2026 nu a fost doar o vară dificilă în anumite regiuni ale Europei. La nivel global, a fost o nouă bornă în seria recordurilor climatice.
