Combinatul Azomureș intră în linie dreaptă pentru repornire, după ce procedurile pentru preluarea sa de către Romgaz au fost finalizate. Cei peste 800 de angajați vor fi preluați de compania de stat, iar instalațiile vor intra într-un program de verificare, reavizare și pregătire pentru reluarea producției. Dacă lucrările vor decurge conform planului, combinatul ar urma să funcționeze la capacitate din primul trimestru al anului 2027, readucând în producția internă o parte importantă din îngrășămintele agricole pe care România le importă în prezent.
Preluarea Azomureș de către Romgaz urmează să fie semnată efectiv în zilele următoare, după finalizarea tuturor procedurilor de aprobare. Negocierile pentru tranzacție au fost încheiate în urmă cu câteva luni, însă transferul efectiv a fost condiționat de obținerea mai multor avize, inclusiv din partea Adunării Generale a Acționarilor, Consiliului Concurenței și Comitetului de Investiții.
Toate procedurile de avizare au fost finalizate la sfârșitul săptămânii trecute, astfel încât preluarea poate intra în etapa operațională.
Peste 800 de angajați, preluați de Romgaz
Odată cu preluarea combinatului, peste 800 de angajați ai Azomureș vor fi preluați de Romgaz, iar principala prioritate este repornirea instalațiilor.
Procesul nu poate fi însă făcut imediat. Combinatul a trecut printr-o perioadă în care instalațiile nu au funcționat, astfel că înaintea repornirii sunt necesare expertize tehnice, verificări și reavizări, inclusiv din perspectiva normelor de siguranță.
Este vorba despre instalații industriale complexe, în cazul cărora repornirea după o perioadă de nefuncționare presupune verificarea echipamentelor și pregătirea tuturor componentelor tehnologice.
Planul este ca aceste operațiuni să se desfășoare în lunile următoare, iar din primul trimestru al anului 2027 combinatul să ajungă din nou la capacitate.
România încearcă să-și reducă dependența de importurile de îngrășăminte
Repornirea Azomureș are o miză care depășește situația unei singure fabrici.
Combinatul este unul dintre principalii producători de îngrășăminte chimice din România, iar revenirea sa în producție ar putea reduce dependența agriculturii românești de importuri.
În prezent, o mare parte din necesarul de îngrășăminte este asigurată din import, ceea ce expune fermierii la evoluțiile de pe piețele internaționale și, în special, la volatilitatea prețurilor gazelor naturale.
Prin reluarea producției interne, România își poate asigura o sursă suplimentară de îngrășăminte și poate reduce expunerea agriculturii la șocurile externe.
Gazul din Marea Neagră, legat direct de repornirea Azomureș
Strategia Romgaz în cazul Azomureș este legată și de perspectiva creșterii producției interne de gaze naturale.
Gazul reprezintă principala materie primă pentru producția de îngrășăminte, iar volatilitatea prețurilor internaționale a fost una dintre problemele majore care au afectat industria europeană de profil.
În acest context, gazul care urmează să fie exploatat din Marea Neagră poate deveni un element important pentru dezvoltarea producției interne de îngrășăminte.
Logica investiției este, astfel, aceea de a valorifica resursa energetică internă nu doar prin comercializarea gazului, ci și prin transformarea acestuia în produse industriale cu valoare adăugată.
Pentru România, acest lucru ar putea însemna un lanț economic mai lung: gaz produs în Marea Neagră → îngrășăminte fabricate în România → agricultură mai puțin dependentă de importuri.
O miză și pentru prețurile alimentelor
Reluarea producției de îngrășăminte poate avea efecte și asupra costurilor din agricultură.
Prețul îngrășămintelor este influențat puternic de costul gazului natural, iar atunci când energia se scumpește, costurile de producție ale îngrășămintelor cresc.
O producție internă alimentată, în perspectivă, de gaze produse în România ar putea oferi un grad mai mare de predictibilitate pentru costurile fermierilor.
Efectul asupra prețurilor alimentelor nu este însă automat și nu poate fi cuantificat doar prin repornirea combinatului. Prețurile finale depind și de evoluția energiei, materiilor prime agricole, transportului, cursului valutar și condițiilor de pe piețele internaționale.
Azomureș, parte din strategia Romgaz de valorificare a gazului
Preluarea combinatului marchează o extindere importantă a rolului Romgaz dincolo de producția și furnizarea de gaze.
Compania de stat urmărește astfel să valorifice mai mult din resursele energetice interne prin dezvoltarea unor activități industriale care consumă gazul ca materie primă.
În această logică, Azomureș devine o piesă importantă într-o strategie mai largă de reindustrializare și valorificare internă a resurselor naturale.
În paralel, Romgaz lucrează la centrala de la Iernut
Azomureș nu este singurul proiect strategic aflat în responsabilitatea Romgaz.
Compania gestionează și finalizarea centralei pe gaze de la Iernut, proiect considerat important pentru echilibrarea sistemului energetic național.
Centrala ar urma să contribuie la reducerea deficitului de producție din centrul și vestul țării și să reducă presiunea asupra rețelelor de transport de energie pe direcția est-vest.
Lucrările la Iernut au acumulat însă întârzieri majore în ultimii ani, inclusiv după intrarea în faliment a constructorului spaniol care derula proiectul.
Romgaz a preluat administrarea directă și a reluat contractele cu subcontractorii. Potrivit planului actual, lucrările ar urma să fie accelerate începând din luna septembrie, cu obiectivul ca centrala să intre în faza de operare până la sfârșitul anului.
De la blocaj la repornire
Azomureș a fost afectat în ultimii ani de problemele industriei europene de îngrășăminte, puternic dependentă de prețul gazelor naturale. Costurile ridicate ale energiei au făcut dificilă menținerea producției în condiții competitive.
Preluarea de către Romgaz schimbă însă perspectiva asupra combinatului. Fabrica nu mai este privită doar ca o capacitate industrială afectată de prețurile internaționale ale gazului, ci ca o componentă a unei strategii integrate care leagă resursele de gaze ale României de industria chimică și agricultura națională.
Dacă programul de repornire va fi respectat, primele luni din 2027 ar putea marca revenirea Azomureș la producția la capacitate.
Pentru România, miza este mai mare decât redeschiderea unei fabrici: este vorba despre recuperarea unei verigi industriale care poate transforma o resursă energetică internă într-un produs esențial pentru agricultură și poate reduce, cel puțin parțial, dependența de importurile de îngrășăminte.
