România încheie oficial PNRR cu aproximativ 770 de milioane de euro pierdute pentru neadoptarea legii salarizării și cu până la 100 de milioane de euro aferente jalonului privind decarbonizarea. Premierul interimar Ilie Bolojan susține că Guvernul nu are responsabilitate pentru neîndeplinirea acestor jaloane și afirmă că executivul a încercat până în ultima clipă să găsească o soluție politică pentru adoptarea reformelor.
Ilie Bolojan a declarat, luni, la Târgu Jiu, că 31 august este ziua în care PNRR se finalizează pentru România, după un program care a adus în țară miliarde de euro pentru infrastructură, sănătate, educație și eficiență energetică.
PNRR a avut pentru România două componente: aproximativ 13,5 miliarde de euro sub formă de granturi și o componentă de împrumuturi, redusă treptat la aproximativ 7 miliarde de euro.
Premierul interimar consideră că, în pofida problemelor și întârzierilor, programul lasă în urmă investiții importante.
„Am finalizat, practic, acest program. Apreciez că în urma lui, în România, vor rămâne investiții importante”, a declarat Bolojan.
Printre acestea, el a enumerat proiectele de infrastructură rutieră și feroviară, modernizarea spitalelor și investițiile în școli.
Autostrada Moldovei, unul dintre rezultatele PNRR
Bolojan a indicat drept unul dintre exemplele concrete ale investițiilor realizate prin program Autostrada Moldovei, menționând deschiderea unui tronson de aproape 50 de kilometri spre Bacău.
Potrivit premierului interimar, până la sfârșitul anului urmează să fie deschis și celălalt tronson, iar în primăvara anului viitor ar urma să fie posibilă circulația pe autostradă până la Pașcani.
La acestea se adaugă proiecte de modernizare și electrificare a căilor ferate, investiții în spitale și programe pentru modernizarea și dotarea școlilor.
Un alt domeniu important îl reprezintă proiectele de eficiență energetică derulate de autoritățile locale.
770 de milioane de euro, pierdute pentru legea salarizării
Partea negativă a bilanțului este însă reprezentată de jaloanele care nu au fost îndeplinite.
Cea mai importantă sumă pierdută este de aproximativ 770 de milioane de euro, aferentă jalonului privind legea salarizării.
Bolojan susține că executivul interimar a încercat să obțină un consens politic pentru adoptarea legii, însă negocierile nu au dus la un rezultat.
„Nu s-a reușit trecerea legii salarizării și guvernul pe care îl reprezint n-are nicio responsabilitate pe această temă. Am făcut tot ce a fost posibil ca să-l trecem. Din păcate, nu s-a dorit acest lucru”, a afirmat premierul interimar.
Miza legii salarizării era importantă nu doar pentru deblocarea fondurilor europene, ci și pentru reformarea sistemului de salarizare din sectorul public și pentru controlul cheltuielilor bugetare.
Încă până la 100 de milioane de euro pentru decarbonizare
România mai pierde și o sumă de până la 100 de milioane de euro asociată jalonului privind decarbonizarea.
Problema este legată de închiderea unor capacități energetice pe cărbune și înlocuirea acestora cu soluții mai puțin poluante.
Bolojan a explicat că România nu a reușit să finalizeze la timp centralele și capacitățile alternative necesare pentru înlocuirea producției pe cărbune.
Un caz important este Craiova, unde închiderea unor capacități fără existența unei alternative ar fi pus în pericol alimentarea cu energie termică a municipiului în timpul iernii.
Situația este similară în Valea Jiului, unde, potrivit premierului, nu a fost înlocuit niciun grup energetic cu capacități pe gaze, fotovoltaice sau sisteme de stocare.
Turceni și Craiova, menținute până în 2028
Pentru a evita apariția unor probleme în alimentarea cu energie și termoficare, Guvernul a decis prelungirea funcționării unor grupuri de la Turceni și Craiova până cel mai târziu în 2028.
Măsura ar trebui să asigure continuitatea încălzirii municipiului Craiova și un echilibru în sistemul energetic până la finalizarea unor noi capacități pe gaze, fotovoltaice și de stocare.
Decizia scoate însă la iveală una dintre principalele probleme ale tranziției energetice: închiderea capacităților pe cărbune trebuie sincronizată cu intrarea în funcțiune a unor capacități alternative, altfel România riscă să piardă atât bani europeni, cât și siguranță energetică.
Bolojan: România a recuperat o parte din întârzieri
Premierul interimar susține că multe dintre problemele PNRR au fost generate de întârzieri acumulate anterior și că actualul Guvern a încercat să limiteze pierderile.
„Una din prioritățile Guvernului a fost să facem tot ce ține de noi pentru a recupera aceste întârzieri, pentru a renegocia jaloane și, acolo unde nu le puteam îndeplini, am reușit să corectăm numărul de jaloane, să le reducem amplitudinea”, a spus Bolojan.
În opinia sa, rezultatul final este că România reușește să păstreze cea mai mare parte a finanțării nerambursabile și o parte importantă din componenta de împrumut.
Un bilanț cu două fețe
Încheierea PNRR lasă astfel în urmă un bilanț contradictoriu.
Pe de o parte, România rămâne cu investiții majore în autostrăzi, căi ferate, spitale, școli și eficiență energetică și beneficiază de miliarde de euro din granturi și împrumuturi europene.
Pe de altă parte, aproape 870 de milioane de euro sunt în joc sau pierdute prin neîndeplinirea unor jaloane importante, potrivit sumelor prezentate de Bolojan: 770 de milioane de euro pentru salarizare și până la 100 de milioane pentru decarbonizare.
În cazul decarbonizării, suma este prezentată de premier ca fiind una care „vom pierde”, în timp ce pentru legea salarizării pierderea de 770 de milioane de euro este atribuită explicit neîndeplinirii jalonului.
Închiderea PNRR nu înseamnă însă încheierea investițiilor europene în România. Miza următoarei perioade va fi capacitatea administrației de a transfera experiența și lecțiile acestui program către viitoarele mecanisme de finanțare ale Uniunii Europene și de a evita repetarea întârzierilor care au costat România sute de milioane de euro.
