Fostul președinte Traian Băsescu lansează unul dintre cele mai dure atacuri la adresa modului în care a fost administrat sistemul energetic românesc, susținând că actuala criză provocată de scăderea dramatică a debitului Dunării este rezultatul unor decizii politice luate în ultimii ani. În opinia sa, România a închis capacități importante de producție pe cărbune fără să construiască în loc centrale noi pe gaze, deși dispunea de finanțare europeană pentru acest lucru.

Declarațiile vin după ce autoritățile au instituit stare de alertă la nivel național în sectorul energetic, în contextul riscului ca ambele reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă să fie afectate de nivelul extrem de scăzut al Dunării.

„Au închis centralele înainte să construiască altele”

Băsescu consideră că vina aparține tuturor miniștrilor Energiei și premierilor care au coordonat domeniul în ultimii ani.

„Lumea, dacă vrea să vadă ce înseamnă să fii prost, se uită la România”, a declarat fostul șef al statului.

Acesta susține că autoritățile au acceptat închiderea termocentralelor pe cărbune în baza angajamentelor asumate prin PNRR și fondurile europene, însă au omis pasul esențial: construirea unor noi capacități de producție.

„Au îndeplinit prima parte, au închis termocentralele pe cărbune, dar nu le-a dat prin cap că înainte de a le închide trebuie să aibă ceva cu care să le înlocuiască”, a afirmat Băsescu.

Potrivit acestuia, România dispunea de fonduri suficiente pentru construirea mai multor centrale moderne pe gaze naturale, însă proiectele au rămas blocate.

„Avem bani să facem vreo trei-patru termocentrale pe gaze. N-a făcut nimeni nimic. Au făcut doar licitații pe care le-au tot anulat”, a spus fostul președinte.

Îi acuză pe miniștrii Energiei și pe premieri

Traian Băsescu nu îi consideră responsabili doar pe miniștrii Energiei, ci și pe șefii guvernelor care au aprobat aceste politici.

El i-a nominalizat indirect pe premierii ultimilor ani și a afirmat că aceștia poartă responsabilitatea pentru vulnerabilitatea în care a ajuns sistemul energetic românesc.

În același timp, fostul președinte a folosit un limbaj extrem de dur la adresa miniștrilor care au condus portofoliul Energiei.

„Am văzut numai papițoi la Energie. De-ăștia care vorbesc frumos și nu au făcut nimic, n-au făcut o termocentrală pe gaze”, a declarat Băsescu, catalogând foștii miniștri drept „panarame”.

„Nu este doar management prost. Este un caz penal”

Fostul șef al statului susține că situația depășește limitele unei simple administrări defectuoase.

„Nu numai un caz de bad management, este un caz penal”, a afirmat acesta.

Băsescu nu a indicat ce infracțiuni ar fi fost comise și nici nu a prezentat elemente juridice care să susțină această apreciere. Declarația reprezintă opinia politică a fostului președinte.

Cere declararea stării de urgență

În opinia lui Traian Băsescu, măsurile adoptate până acum de Guvern nu sunt suficiente.

Acesta consideră că președintele Nicușor Dan ar trebui să instituie stare de urgență, nu doar stare de alertă.

Argumentul fostului președinte este că starea de alertă nu permite restricții importante asupra consumului de energie, în timp ce starea de urgență ar crea cadrul legal pentru măsuri excepționale.

„Cred că va trebui să declare starea de urgență. (...) Starea de alertă nu permite măsuri care să afecteze drepturile omului, cum ar fi, spre exemplu, i-am luat lumina”, a afirmat Băsescu.

El a precizat că o eventuală stare de urgență ar trebui limitată strict la sectorul energetic.

Criza energetică, amplificată de seceta extremă

Declarațiile fostului președinte apar într-un moment în care România se confruntă cu una dintre cele mai dificile situații din ultimii ani în sectorul energetic.

Debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, de peste două ori sub valorile normale pentru această perioadă. Nivelul redus al apei afectează alimentarea cu apă de răcire a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.

Un reactor nuclear a fost deja oprit, iar autoritățile avertizează că, dacă și al doilea grup ar deveni indisponibil, România ar pierde aproximativ 20% din producția națională de energie electrică și ar fi obligată să majoreze semnificativ importurile de electricitate.

În paralel, Guvernul a instituit stare de alertă în domeniul energetic și a solicitat sprijin din partea Ucrainei pentru asigurarea unor cantități suplimentare de energie electrică, în timp ce Forțele Navale desfășoară lucrări hidrografice pe Dunăre pentru identificarea unei soluții tehnice care să permită menținerea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă.