Angajatorii români care își doresc muncitori din afara UE se lovesc, începând de azi, de un blocaj. Fluxurile esențiale din platforma WorkinRomania au fost dezactivate temporar după ce Curtea de Apel București a suspendat executarea ordinului privind lista ocupațiilor deficitare.
Situația a fost confirmată oficial de Inspectoratul General pentru Imigrări, care precizează că măsura nu este cauzată de o problemă tehnică a platformei, ci reprezintă efectul direct al hotărârii instanței. Au fost dezactivate temporar fluxurile pentru înregistrarea angajatorilor, autorizarea acestora și depunerea cererii unice pentru vizele de lungă ședere în scop de angajare, tip D/AM2.
Ce se întâmplă cu angajatorii care aveau deja dosare
Blocajul îi afectează atât pe angajatorii care intenționau să înceapă procedurile de recrutare, cât și pe cei care aveau deja cereri în diferite etape. IGI anunță că analizează situația dosarelor deja depuse și că procedurile vor fi adaptate în funcție de cadrul juridic rezultat în urma deciziei Curții de Apel București. Instituția precizează că va comunica public eventualele modificări ale procedurii. Ministerul Muncii a anunțat, la rândul său, că va solicita clarificări și că intenționează să atace hotărârea cu recurs după primirea comunicării oficiale a deciziei instanței. România a renunțat la recrutarea lucrătorilor străini, ci că anumite proceduri administrative sunt momentan suspendate ca efect al deciziei instanței.
De ce este atât de importantă lista ocupațiilor deficitare
Problema este legată de noul mecanism de acces al lucrătorilor străini pe piața muncii, introdus în 2026. Pentru lucrătorii care intră în categoria vizei D/AM2, ocupația pentru care urmează să fie angajați trebuie să se regăsească în lista ocupațiilor deficitare. Platforma oficială WorkinRomania precizează că această categorie include, printre altele, lucrători permanenți precum bucătari, șoferi, dulgheri sau electricieni, dar și lucrători sezonieri și transfrontalieri. Lista include în prezent numeroase meserii din construcții, industrie, comerț, servicii, agricultură și HoReCa. Printre ocupațiile enumerate se află zidari, fierari-betoniști, dulgheri, agricultori, grădinari, bucătari-șefi, agenți comerciali și tehnicieni. Potrivit platformei oficiale, aceasta este aprobată prin ordin al ministrului Muncii și poate fi actualizată semestrial sau ori de câte ori situația de pe piața muncii o impune.
România are deja aproape 150.000 de muncitori din afara UE
Miza economică a disputei este importantă. România a ajuns să depindă într-o măsură tot mai mare de forța de muncă venită din afara Uniunii Europene. Potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări analizate de Economedia, 149.558 de cetățeni străini aveau, la finalul anului 2025, permise de ședere temporară în scop de angajare în România. Numărul era cu aproximativ 47% mai mare decât în anul precedent. Cei mai numeroși provin din Nepal, Sri Lanka, India, Turcia și Bangladesh, iar lucrătorii străini sunt prezenți în special în domenii în care angajatorii reclamă dificultăți în găsirea personalului. Datele publicate în februarie 2026 indicau, de exemplu, aproximativ 29.141 de angajați străini în producție, 28.538 în construcții, 20.008 în comerț, 18.844 în HoReCa și 12.189 în servicii administrative și suport.
Pentru anul 2026 Guvernul a stabilit pentru 2026 un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii, cu 10.000 mai puțin decât plafonul stabilit pentru 2025. Mediul de afaceri solicitase un contingent mai mare, de 150.000 de persoane.
Comisia Europeană arăta în iulie 2026 că România se confruntă cu un deficit important de forță de muncă și menționa că, numai între ianuarie și septembrie 2025, angajatorii au anunțat repetat 258.803 locuri de muncă vacante.
