Românii vor putea avea un nou instrument pentru economisirea pe termen lung, după ce Camera Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, Legea Conturilor de Economii și Investiții (CEI). Proiectul a primit 262 de voturi pentru și o abținere și introduce un mecanism prin care persoanele fizice își pot construi, voluntar, un capital pentru perioada de după pensionare, prin economisire și investiții.
Modelul are ca sursă de inspirație sisteme precum 401(k) din Statele Unite și contul suedez ISK. Ideea este ca banii să poată fi investiți pe termen lung în acțiuni, obligațiuni sau fonduri, iar regimul fiscal să fie mai favorabil decât în cazul investițiilor obișnuite.
Cum funcționează Contul de Economii și Investiții
Un CEI va putea fi deschis la o bancă sau la o societate de servicii de investiții financiare (SSIF). Titularul va putea alimenta contul cu sumele pe care dorește să le economisească și va putea decide în ce instrumente financiare sunt investiți banii.
Acțiuni, obligațiuni și fonduri se numără printre variantele prevăzute. Câștigurile obținute în timp – dividende, dobânzi sau creșteri de valoare – vor rămâne în cont și nu vor fi impozitate anual în interiorul acestuia, potrivit proiectului.
Scopul este ca banii să poată fi reinvestiți pe o perioadă lungă, astfel încât randamentul acumulat să contribuie la formarea capitalului de la momentul pensionării.
Deputatul PNL Sebastian Burduja, unul dintre inițiatorii proiectului, explică mecanismul printr-un exemplu: o persoană care pune deoparte 300 de lei pe lună timp de 35 de ani ar putea ajunge, în ipoteza unui randament mediu de 7% pe an peste inflație, la peste 500.000 de lei în banii de astăzi.
Calculul este însă unul ilustrativ. Randamentele bursiere nu sunt garantate, iar investițiile pot avea perioade cu pierderi importante.
Două tipuri de conturi
Proiectul introduce două forme de Conturi de Economii și Investiții, cu modalități diferite de aplicare a facilității fiscale.
CEI-S, unde „S” vine de la scutire, presupune ca banii depuși să provină din venitul net. Cu alte cuvinte, impozitarea are loc înainte ca banii să intre în cont, iar retragerea fondurilor la momentul pensionării nu mai este impozitată.
CEI-D, unde „D” vine de la deductibilitate, permite alimentarea contului din venitul brut. În acest caz, impozitarea este amânată până la momentul retragerii banilor.
Astfel, în ambele variante, principiul este ca banii să fie impozitați o singură dată, diferența fiind momentul în care are loc taxarea.
CEI nu înlocuiește pensia de stat sau Pilonul II
Noul mecanism nu elimină pensia publică și nu modifică Pilonul II sau sistemele de pensii facultative. Contul CEI este voluntar și se adaugă acestor forme de economisire.
Inițiatorii proiectului susțin că mecanismul poate oferi românilor posibilitatea de a-și construi un capital propriu, independent de evoluția sistemului public de pensii și de schimbările demografice.
„Românii nu pot depinde la nesfârșit exclusiv de pensia de stat. Nu este corect să rămânem la mâna statului, în condițiile în care sistemul public de pensii este supus unei presiuni din ce în ce mai mari”, a declarat deputata USR Cristina Prună.
La rândul său, Sebastian Burduja argumentează că România se confruntă cu o problemă demografică pe termen lung, iar economisirea suplimentară poate deveni una dintre soluțiile prin care oamenii își construiesc propriul capital.
Banii pot ajunge și în companiile românești
Unul dintre efectele urmărite de inițiatori este dezvoltarea pieței de capital din România. Dacă o parte dintre economiile populației va fi direcționată către acțiuni și obligațiuni, companiile listate pot avea acces la mai mult capital pentru investiții și dezvoltare.
„Banii investiți de români pot ajunge la companiile românești listate, care au nevoie de capital ca să crească, să angajeze și să plătească salarii mai bune”, susține Burduja.
În această logică, CEI este gândit nu doar ca un instrument individual de economisire, ci și ca un mecanism care poate contribui la dezvoltarea pieței de capital.
Cât de important este efectul dobânzii compuse
Exemplul de 300 de lei pe lună timp de 35 de ani pornește de la ideea că principala forță a unui astfel de sistem este timpul.
În scenariul prezentat de inițiatori, persoana respectivă ar depune în total 126.000 de lei. Diferența până la peste 500.000 de lei ar proveni din randamentul acumulat și reinvestit.
Este însă esențial ca acest exemplu să nu fie interpretat drept o promisiune de câștig. Bursa poate avea ani foarte buni, dar și perioade de scăderi severe. Tocmai de aceea, mecanismul este conceput pentru economisire și investiții pe termen lung.
Cine poate deschide un astfel de cont
Potrivit proiectului, orice persoană fizică va putea deschide un Cont de Economii și Investiții la o bancă sau la o SSIF.
Banii depuși în conturile deschise la SSIF rămân în proprietatea titularului și sunt destinați investițiilor acestuia, nu bugetului de stat.
Proiectul a fost co-inițiat de parlamentari PNL și USR și a primit semnături din partea unor parlamentari de la mai multe partide. Printre inițiatori se numără Sebastian Burduja, Maria Gabriela Horga, Cristina Prună și Claudiu Năsui.
Prin adoptarea de către Camera Deputaților, proiectul a trecut de Parlament, iar noul mecanism intră în etapa următoare a procesului legislativ.
Imagine: https://www.magnific.com/
