Comisia Europeană recunoaște că legislația actuală privind vaccinarea împotriva pestei micilor rumegătoare creează un blocaj pentru România și anunță că lucrează deja la modificarea regulilor. Bruxelles-ul spune că problema tehnică a fost identificată și că serviciile Direcției Generale pentru Sănătate și Siguranță Alimentară (DG SANTE) discută zilnic cu autoritățile române pentru găsirea unei soluții.
Mesajul este important pentru crescătorii de oi și capre, deoarece vaccinarea este considerată una dintre soluțiile prin care România poate controla boala și, ulterior, își poate recâștiga libertatea de a comercializa animalele în condiții normale.
Comisia recunoaște problema
Francisco Riverigo Gordejo, șeful Unității pentru Sănătatea Animală din DG SANTE, a explicat în Comisia pentru agricultură a Parlamentului European că Bruxelles-ul cunoaște problema cu care se confruntă România.
Potrivit oficialului european, blocajul se află în partea tehnică a unei anexe la regulamentul delegat care stabilește condițiile aplicabile vaccinării.
Comisia spune că a început deja lucrul la modificarea acestei prevederi și că obiectivul este ca schimbarea legislativă să fie realizată înainte ca România să pună în aplicare vaccinarea.
Cadrul european pentru combaterea pestei micilor rumegătoare este stabilit prin legislația UE privind sănătatea animală, inclusiv Regulamentul 2016/429 și Regulamentul delegat 2020/687. Comisia a precizat anterior că regulile sunt construite pe evaluări științifice și pe standardele internaționale privind sănătatea animală.
De ce vaccinarea a devenit o problemă comercială
Vaccinarea nu înseamnă automat că animalele pot circula fără restricții.
Regulile europene prevăd condiții speciale pentru deplasarea animalelor vaccinate și pentru produsele provenite de la acestea. Tocmai aceste prevederi pot transforma vaccinarea într-un obstacol comercial dacă perioada în care animalele rămân supuse restricțiilor este prea lungă.
În cazul României, aceasta este problema pe care autoritățile au semnalat-o Comisiei: cum poate fi folosit vaccinul pentru eliminarea bolii fără ca fermierii să rămână ulterior cu animalele blocate comercial pe perioade foarte lungi.
Comisia afirmă acum că a identificat punctul legislativ care trebuie modificat.
România și Bruxelles-ul lucrează împreună
Riverigo Gordejo a subliniat că serviciile Comisiei sunt în contact permanent cu autoritățile române.
Discuțiile urmăresc ca modificarea legislației europene să fie sincronizată cu momentul în care România va decide și va aplica efectiv vaccinarea.
Nu există însă, deocamdată, un nou text legislativ adoptat. Așadar, pentru crescători, vestea este una favorabilă, dar nu reprezintă încă schimbarea efectivă a regulilor.
Forma finală a actului european va arăta ce condiții vor fi aplicate animalelor vaccinate, cât timp vor exista eventuale restricții și în ce condiții vor putea fi reluate transporturile și schimburile comerciale.
Miza: vaccinarea fără blocarea fermierilor
Pentru crescătorii români, problema nu este doar combaterea virusului. Este și posibilitatea de a-și vinde animalele și produsele.
În trecut, răspunsul la focarele de boli animale s-a bazat în mare măsură pe restricționarea circulației și eliminarea animalelor din exploatațiile afectate. La nivel european există însă o preocupare tot mai mare pentru utilizarea vaccinării și a unor măsuri bazate pe risc.
Comisia a arătat deja că sprijină cercetarea privind vaccinurile și sistemele de monitorizare a bolilor animale. Într-un răspuns oficial transmis Parlamentului European, executivul comunitar a arătat că legislația privind pesta micilor rumegătoare trebuie să se bazeze pe evaluarea riscului, pe cele mai noi dovezi științifice și pe standardele Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor.
România are, în plus, o experiență recentă cu măsurile europene pentru pesta micilor rumegătoare. În 2024, Comisia a adoptat măsuri de urgență specifice pentru focarele din România, prin stabilirea unor zone de protecție, supraveghere și restricție.
Vaccinarea nu înseamnă dispariția controalelor
Schimbarea regulilor nu ar elimina supravegherea sanitar-veterinară.
Una dintre dificultățile vaccinării este că, după imunizarea unei populații, detectarea circulației virusului poate necesita metode de monitorizare mai complexe. Din acest motiv, orice relaxare a restricțiilor trebuie însoțită de supraveghere epidemiologică și de garanții sanitare.
Obiectivul este însă găsirea unui echilibru între protejarea efectivelor și protejarea activității economice a crescătorilor.
Comerțul cu țările din afara UE este o problemă separată
Chiar dacă Bruxelles-ul modifică regulile europene, acest lucru nu înseamnă automat că toate piețele din afara Uniunii vor accepta animalele vaccinate.
Pentru comerțul cu state terțe contează și regulile țării importatoare. Comisia poate modifica statutul și condițiile aplicabile în interiorul UE și poate negocia cu partenerii comerciali, dar decizia finală privind accesul pe o piață externă aparține și statului respectiv.
În interiorul Uniunii, însă, modificarea legislației europene poate avea un efect direct asupra condițiilor de circulație a animalelor și produselor.
Urmează testul decisiv: textul noii legislații
Pentru România, următorul pas important este apariția propriu-zisă a modificării regulamentului.
Comisia spune că problema tehnică a fost identificată și că lucrează deja la soluție. Dar până când noul act nu va fi adoptat, actualele reguli rămân în vigoare.
Pentru crescători, miza este enormă: România să poată folosi vaccinarea pentru a combate pesta micilor rumegătoare fără ca animalele vaccinate să rămână captive într-un regim comercial care să facă vaccinarea imposibil de acceptat economic.
Deocamdată, Bruxelles-ul transmite că a înțeles problema și că lucrează la rezolvarea ei. Următoarea etapă este ca promisiunea tehnică să se transforme într-o modificare concretă a legislației europene.
Sursa: 2eu.brussels
